Paradisul imobiliar din România a sedus investitorii israelieni. Majoritatea au sfârşit însă rău. ANALIZĂ

Prin toamna lui 2008, chiar înainte de criză, dezvoltatorii israelieni au fost puşi pe locul trei într-un top al investitorilor. Majoritatea dintre aceştia s-au orientat spre construcţia de locuinţe. Lesne de înţeles de ce: asta ştiu să facă, după cum recunoaşte reprezenantul unei companii care a scos de la naftalină un proiect de locuinţe anunţat în 2007.

Revenind la anunţurile de atunci, părea că va ploua cu apartamente în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară: 80.000 de unităţi locative. Pe hârtie, bineînţeles, şi în decurs de mai mulţi ani. Să nu mai spunem şi de investiţii: miliarde de euro.

O parte din investiţiile anunţate atunci au fost finalizate. Oamenii au cumpărat. S-au mutat. Alte proiecte au fost atinse de insolvenţă, transformată mai apoi în faliment. Mai e însă şi categoria celor care nu au băgat excavatoarele în terenurile pe care au plătit bani grei, au stat şi au aşteptat. Şi au dat drumul la investiţii.

Ce s-a dezgheţat

Două mari companii israeliene au fost nevoite să valorifice prin dezvoltare terenurile cumpărate cu ani în urmă. Cel mai recent anunţ a fost al companiilor Red Sea Group şi Shikun&Binui Real Estate Development, care au început construcţia proiectului rezidenţial City Point din cartierul bucureştean Aviaţiei. Pe terenul de 12,5 ha, cumpărat la sfârşitul lui 2007 de la Industrialexport, a dat bani grei.

„Terenul a fost cumparat în decembrie 2007 şi am plătit 50 de milioane de euro. Atunci s-au făcut toate planurile, când totul era roz şi bine. Iniţial, în plan era construcţia unor turnuri de 23, respectiv 15 etaje, dar astăzi acest plan nu mai e valabil. În 2009 am schimbat toată strategia, toate planurile, toate autorizatiile de construcţie” a declarat pentru ECONOMICA.NET, Favi Stelian, CEO Red Sea Group România.

De ce nu s-a pornit mai devreme constucţia apartamentelor din proiectul cu peste 3.000 de locuinţe?
„Am asteptat partea financiară, care din motive pe care le ştie toată lumea, nu s-a finalizat. Eram în discutii cu cei de la BCR, care au finanţat achiziţia terenului, dar nu au mai vrut să ofere finanţare în domeniul imobiliarelor. Atunci, în decembrie 2011, s-a luat hotărârea să aducem bani de-acasă şi să achităm creditul de la BCR”, a mai declarat pentru ECONOMICA.NET, Favi Stelian. Companiile au venit cu bani de-acasă şi pentru construcţia primei faze din proiect: 15 milioane de euro.

„95% din dezvoltatorii israelieni nu mai au activitate”

„Este adevarăt că două mari companii au decis să înceapă proiecte, dar 95% din dezvoltatorii israelieni, mari sau mici, care au venit aici, nu mai au activitate”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Ofer Lieberson, proprietarul Tagor.

Lieberson explică şi de ce mulţi dezvoltatori din Israel au fost atraşi de piaţa imobiliară din România.

„În Israel, pentru a obţine autorizaţie de construcţie, poate dura şi 15 ani. Nu e ca aici. În Israel, mergi la primarie cu un teren cu CUT 1 (nr. coeficient de utilizare al terenului) şi vrei să creşti la CUT 2, lucru ce poate dura câţiva ani. E o veşnicie, dar acestea sunt regulile Israel. Aici au venit, au cumpărat terenul cu CUT 1, au mers la primărie şi au obţinut CUT 7. Aceeaşi greşeală a fost facută de israelieni, de irlandezi, de spanioli. De îndată ce au aterizat pe aeroport, toţi au făcut aceeaşi greşeală, nu contează ce limbă vorbesc”, a mai declarat pentru ECONOMICA.NET, Lieberson.

CITEŞTE ŞI De ce au dat chix dezvoltatorii de locuinţe lacomi. Lecţia dată de un dezvoltator israelian

Cei de la Tagor şi Patron Capital au finalizat primele locuinţe din proiesctul Adroa Urban Village din appropierea Capitalei. Israelienii au reuşit să obţină o finanţare de 50% de la Banca Carpatica pentru proiectul din Bragadiru. În plus, au început lucrările şi la un proiect la Arad, iar planurile nu se opresc aici. CITEŞTE despre planurile companiei AICI. 

Mai urmează şi alţi dezvoltatori din Israel să investească în locuinţe noi în România?

Răspunsul este da. Cel puţin aşa ne spune Favi Stelian. „Asta ştim să facem, rezidenţial şi comercial. Acestea sunt domeniile în care activăm. Dacă vă uitaţi spre segmentul industrial, nu o să găsiţi proiecte. În rezidenţial se construieşte în Israel…ca ciupercile. Mai bine să facem ce ştim şi nu ce nu ştim. Ţinem legatura şi cu ceilalţi dezvoltatori israelieni din România, iar eu cred că în următorul an o să mai apară dezvoltatori, şi cred ca e un semn pozitiv pentru piaţă”, ne-a mai declarat directorul Red Sea Group România.

Ar putea fi israelienii de la Dimri International, care aveau în plan construcţia a 5.300 de locuinţe (3.900 în proiectul Dimri Ghencea Allegro, 1.100 în Pipera şi 600 la Ploieşti) şi care a plătit 35 de milioane de euro pentru patru terenuri.

Contactat de ECONOMICA.NET, reprezentantul de la Tel Aviv al companiei ne-a declarat că Dimri International se află în discuţii cu Leumi Bank pentru obţinerea unei finanţări. Compania a obţinut anul trecut în luna august autorizaţia de construcţie pentru un bloc cu 11 etaje pe terenul de 41.299 mp în Prelungirea Ghencea, acolo unde fusese anunţat proiectul Allegro.

CITEŞTE ŞI Încă un dezvoltator dezgheaţă un proiect de locuinţe. Aşteaptă banca

Cine nu a mai construit

Anunţat în 2008, proiectul Casablanca Residence, ce presupunea o investiţie de 140 de milioane de euro în 1.200 de locuinţe în Titan, a fost blocat de criză, iar RAM Global vrea să vândă terenul, potrivit unor surse ECONOMICA.NET. 

Compania Eagle Development, subsidiară a Israeli Land Development Company Ltd., a pornit lucrările la fundaţie primelor două blocuri din proiectul Jackob Park, amplasat în apropierea Lacului Dobroeşti, chiar înainte de criză, însă acestea au oprite. Israelienii vroiau să ridice 12 blocuri cu un total de 1.476 de apartamente. Pentru asta, obţinuse un credit de 21 de milioane de euro de la BCR. Dar, banca nu a mai oferit finanţare pentru continuarea lucrărilor.

Compania Gindi Rom, parte din grupul Gindi, anunţa în 2009 un proiect cu patru blocuri şi 324 de apartamente. Investiţia necesară pentru ansamblul din strada Vântului, în apropiere de staţia de metrou Mihai Bravu, dedicat exclusiv medicilor, era de 25 de milioane de euro.

Globe Trade Center (GTC) România, care a finalizat proiectele Rose Garden şi Felicity, anunţa în 2007 că a cumpărat 66,6% din firma GML American Recency Pipera de la o altă companie israeliană, Gmul Investment, pentru 11,1 milioane de euro. Firma cumpărată deţinea un teren de 5,4 hectare în apropierea Şcolii Americane, din nordul Bucureştiului. Dezvoltatorul avea în plan dezvoltarea, în două faze, a 100.000 mp de spaţii rezidenţiale, care să fie finalizate în 2009, respectiv 2010. Proiectul Garden of Eden, cu 2.000 de locuinţe presupunea investiţii de 260 de milioane de euro.

Israelienii de la Afik Group vroiau să construiască 2.300 de locuinţe în csrtierul bucureştean Drumul Taberei, prin subsidiara Tehnogrup. Proiectul Infinity Residence era estimat la o valoare de piaţă de 400 de milioane de euro, iar în 2008 compania a anunţat obţinerea unui împrumut de 43 de milioane de euro. În 2010 s-au început săpăturile pentru fundaţie, dar din cauza crizei, israelienii s-au retras de pe piaţă, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Nicolae Stângă, directorul Premium Imobiliare, agenţia care la vremea respectivă vindea apartamentele. Presaţi de creditori, în special de UniCredit Ţiriac Bank, firma a intrat în insolvenţă la începutul acestui an.

Engel East Europe avea în plan investiţii de 200-300 de milioane de euro în locuinţe la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov. În 2008, compania anunţa că deţine trei terenuri în România: unul de 17.000 pe Şoseaua Siseşti (Bucureşti), unul de peste 22.000 mp în Pipera şi un altul, cel mai mare, de 77.500 mp la Bragadiru. Primul proiect al israelienilor urma să fie Engel Tulip din Siseşti. Compania nu a mai apucat să construiască cele patru blocuri. ECONOMICA.NET a aflat că terenul a fost ipotecat la banca Leumi România şi scos la vânzare prin executare silită.

La începutul lui 2011, insolvenţa i-a lovit şi pe israelienii de la Carmel Investment Group. Cu trei ani înainte de insolvenţă, compania anunţase investiţii de 400 de milioane de euro în 3.000 de apartamente şi vile la Bucureşti şi Cluj-Napoca. 

Şi dezvoltatorul AFI Europe avea cu ani în urmă planuri pentru proiecte rezidenţiale în România, planuri care au fost schimbate. În proiectul de la Arad, întârziat de câţiva ani, urmau să fie construite 975 de apartamente. AFI Gardens din Bucureşti avea plănuite 2.700 de unităţi, AFI Village, din apropierea Capitalei 585 de unităţi, AFI Golden City 5.300 unităţi, AFI Towers 720 unităţi şi peste 5.000 de apartamente în AFI Green City.

Mega investiţii anunţau şi cei de la Aura Investments, Bar-On Adam şi Plaza Centers, care intraseră într-un parteneriat pentru construcţia a peste 3.000 de apartamente la Bucureşti, Ploieşti, Braşov şi Snagov, sub numele de Primavera.

Compania israeliană Atlas Estates avea în plan ridicarea unui proiect cu 1.200 de apartamente pe ternul fostei fabrici de ulei Solaris din apropiere de Obor şi cumpărase un teren de 100.000 mp în Voluntari, tot pentru un proiect de locuinţe.

Neocity Group, companie controlată de investitori israelieni, anunţa în 2006 o investiţie de 300 de milioane de euro în ansamblul NeoPeninsula din partea de est a Capitalei şi care urma să cuprindă 2.700 de apartamente.

În 2006, compania BSG, controlată Beny Steinmetz, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri israelieni, a anunţat prin subsidiara Seven Hills planuri de investiţii pe piaţa locală de 500 de milioane de euro în mai multe proiecte rezidenţiale. Un proiect urma să fie construit ân apropierea Grădinii Botanice din Bucureşti şi să cuprindă 1.100 de apartamente. Au mai fost cumpărate şi alte terenuri pentru noi proiecte rezidenţiale: patru hectare în Pantelimon (1.000 apartamente), 50 de hectare la Săftica (1.000 vile) şi 100 de hectare la Corbeanca (2.500 vile), două terenuri la Ploieşti (250 apartamente) şi unul de 67 ha la Braşov (3.000 apartamente).

Paradisul din România şi promisiunea unor profituri uriaşe a făcut companiile New Horizon şi Profit Building să anunţe un plan de 8.000 de locuinţe în România pentru o perioadă de cinci, şase ani. La aproape cinci ani de la anunţ, nici măcar lucrările la singurul proiect început în Bucureşti nu au fost finalizate.

Recent, unui fond de investiţii israelian, care avea în plan ridicarea unui proiect de locuinţe la Săftica, i s-a cerut insolvenţa. Este vorba de un fond înfiinţat de Leumi Bank Israel şi comapnia de servicii financiare Tamir Fishman. 

CITEŞTE ŞI Săftica, locul în care s-au împotmolit marile proiecte imobiliare ale israelienilor