Femeile cheltuie la shopping pe net cu doar 10% mai mult decât bărbaţii, deşi ele cumpără de patru ori pe lună, iar bărbaţii o dată la două luni

„Valoarea coşului de cumpărături este cam aceeaşi. Frecvenţa cumpărăturilor la femei este mult mai mare”, explică Laura Mihăilă. Aceasta arată că bărbaţii preferă în general să cumpere produse din ramura tehnologică, al căror cost îl depăşeşte pe cel din zona fashion. „Bărbaţii au o preferinţă mai mare pentru risc şi acest lucru se observă în conţinutul coşului său de cumpărături. Bărbatul cumpără o singură dată la două luni ceva, dar valoarea acelui lucru este egală cu cea din coşul de cumpărături al consoartei, chiar dacă aceasta a cumpărat de câte 3-4 ori pe lună câte ceva în acelaşi orizont de timp. Deci nu valoarea coşului de cumpărături este relevantă în acest caz, ci frecvenţa cumpărăturilor”, precizeză Mihăilă.

Rezultatele studiilor efectuate de BCR în colaborare cu mai multe instituţii privind economia comportamentală au relevat de asemenea faptul că „87% dintre români își doresc servicii bancare personalizate, 38% vor statistici cu cheltuielile avute, 33% doresc asistent virtual, 80% doresc răspuns în maximum o zi de la o bancă „, potrivit studiului iSenseSolutions, realizat în septembrie 2018, pe un eșantion 1.000 de respondenți, peste 18 ani, reprezentativ urban, cu o marjă de eroare +- 3% şi grad de încredere 95%.

Un alt studiu utilizat de banca menţionată arată că majoritatea românilor au drept motivație dominantă evoluția/creșterea personală, iar 1 din 4 români își doresc o viață echilibrată între serviciu și viata personală. Este vorba despre un studiu Unlock Research, din ianuarie 2018, realizat online, cu persoane de peste 18 ani, populație bancarizată, reprezentativă național, grad de încredere de 95%. „Copiii din ziua de azi încep să economisească mai devreme, inclusiv la vârsta de patru ani, pe când părinții și bunicii făceau acest lucru după 18 ani. Cei mai mulți copii strâng în medie între 350 și 800 de lei pe an, cu care își cumpără biciclete, aparate foto sau jocuri TV, iar cei care investesc cel mai mult în educație sunt adolescenții cu vârste între 16 și 20 de ani. Primii bani strânși de copiii între 11 și 15 ani se duc pe biciclete și patine cu rotile, apoi pe jucării, telefoane și accesorii, în ordinea preferințelor”, spune studiul menţionat.

Adolescenții – cu vârste între 16 și 20 de ani – au cheltuit primele economii cel mai mult pe telefoane și accesorii, apoi pe cadouri și studii. Tot telefoanele și accesoriile au fost prioritare pentru tinerii între 21 și 25 de ani, urmate de biciclete, patine cu rotile și vacanțe, intrate pentru prima dată în acest top. Românii între 26 și 79 de ani au declarat că și-au cheltuit primii bani economisiți pe haine și încălțăminte. Mobilele și electrocasnicele intră în preferințele de achiziție pentru primii bani economisiți abia de la 26 de ani și urcă și mai mult în topul preferințelor odată cu vârsta – studiu BCR, realizat în august-septembrie 2018, 2.500 de respondenți.

Conferențiar Dr. Rodica Ianole, împreună cu prof.dr. Elena Druica și masteranda Cecilia Basu (programul de master Economie Comportamentală, Facultatea de Administrație și Afaceri, Universitatea din București) au realizat un studiu pentru înțelegerea proceselor non-cognitive eterogene care stau la baza comportamentului financiar și a bunăstării financiare. În mod specific, s-a testat puterea predictorilor: autocontrol, optimism, gândire deliberativă, statutul la locul de muncă. Rezultatul: scala de autocontrol în cazul României indică două dimensiuni distincte: autocontrol și orientare spre viitor.

Ca o concluzie a aceluiași studiu, rolul educației financiare se dovedeștea astfel important în: susținerea comportamentului de economisire și siguranța financiară iar determinanții securității și anxietății financiare au naturi diferite. Optimismul este singurul predictor relevant pentru ambele dimensiuni ale bunăstării financiare.