Este destul de interesant că, prin legi date de el însuşi, statul român ajunge să se împrumute de la bănci mai scump decât populaţia. Astfel, în timp ce ROBOR la trei luni a scăzut pe fondul lichidităţii din sistemul bancar la 1,98% ieri, după ce a încheiat anul 2017 cu un nivel de 2,08%, iar ROBOR la şase luni de la 2,26 la sfârşitul anului trecut la 2,22% ieri. În schimb, aşa cum arată Andrei Rădulescu, analistul financiar al Băncii Transilvania, „în sfera pieței titlurilor de stat ratele de dobândă s-au majorat, avansul fiind mai puternic pe scadențele medii-lungi: la 10 ani cu 12 puncte bază la 4.32% (cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni). La licitația suplimentară statul a respins ofertele băncilor pentru emisiunea cu titluri scadente în iunie 2023”.
De altfel, întreaga săptămână trecută am avut un avans al dobânzilor cerute de bănci la titlurile de stat. „Curba randamentelor din România s-a deplasat în sus, în medie cu cinci puncte de bază săptămâna trecută, pe fondul influenţelor din plan extern: revizuirea aşteptărilor pentru ritmul de creştere economică şi inflaţie prin încorporarea datelor recente (inclusiv China) şi preocupările privind pragul datoriei publice din SUA”, comentează Andrei Rădulescu.
O analiză a dobânzilor la care poţi să accesezi un credit Prima Casă arată că toate băncile se supun legii şi acordă creditul de cumpărare la o dobândă egală cu Robor la 3 luni plus 2%, adică undeva între 4,03% şi 4,08%, în funcţie de ziua în care se calculează ROBOR (ultima din luna precedentă sau prima din luna în curs). Dobânda care s-a oferit Ministerului Finanţelor pentru titlurile de stat pe 10 ani a fost însă ceva mai mare, de 4,32%. Dacă luăm în calcul şi faptul că un credit Prima Casă se întinde pe 30 de ani şi nu 10 ani, constatăm că statul se împrumută mult prea scump, iar la 30 de ani ar primi probabil dobânzi de peste 7%.
Aşa că, prin politica de ieftinire a acestui tip de credit, statul apasă pe pedala neatractivităţii lui pentru segmentul bancar. Mai exact, băncile comerciale vor refuza să vândă în pierdere un produs Prima Casă, cât timp au posibilitatea să vândă mai avantajos titluri de stat sau creditele ipotecare standard existente în oferta băncii. De altfel, modificarea legii privind programul Prima Casă vizează în special criteriile de alocare a garanţiilor statului şi sumele distribuite băncilor. Mai exact, aşa cum ne explică Daniela Trandafir, manager credite retail Raiffeisen Bank, „banii din plafonul de acordare din acest an nu vor mai fi alocaţi doar în funcţie de cota de piaţă a băncii, ca până acum. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM va calcula un scor al fiecărei bănci, scor care se bazează în principal pe raportul credite acordate de bancă din fonduri Prima Casă versus credite acordate de bancă din fonduri proprii. Dacă raportul Credit standard/Prima Casă este subunitar la o anumită bancă, acea bancă va fi penalizată. Deci, dacă avem mai multe credite Prima Casă acordate în 2017 faţă de credite ipotecare standard acordate în aceeaşi perioadă, plafonul alocat acelei bănci va fi mai mic”.
Practic, Ministerul Finanţelor se pregăteşte să scoată treptat de pe piaţă acest produs. Tendinţa devine evidentă şi prin calendarul de reduceri al plafonului garantat de stat de la an la an.