Paradoxul supraaccizei: Orban nu poate să ieftinească benzina și motorina decât dacă le scumpește înainte

Premierul Ludovic Orban a exprimat intenția de a elimina supraacciza la carburanți, inventată de PSD, apoi scoasă și reintrodusă tot de PSD și care este acum în vigoare și este plătită de toți șoferii români. Problema este că, dacă chiar se va ține de cuvânt, riscăm un conflict cu Comisia Europeană, pentru că, după această scădere, accizele de la noi coboară sub nivelul minim.

Iată calculul

Supraacciza la carburanți are o valoare de șapte eurocenți pe litru. Ea a fost introdusă în 2014, a fost scoasă la începutul lui 2017 și apoi reintrodusă, în toamna aceluiași an, dar taxa nu a mai fost exprimată în euro, ci în lei-de fapt Guvernul a schimbat atunci modul de calcul al accizelor la carburanți: au fost „dezlegate” de cursul valutar și exprimate în lei. Atunci, această supraacciză a fost de 32 de bani pe litru.
Potrivit ultimelor date ale Oil Bulletin, serviciul de monitorizare a pieței carburanților din Uniunea Europeană, în momentul de față, exprimate în euro, accizele sunt în România de 427 de euro la 1.000 de litri de benzină și 397 de euro la 1.000 de litri de motorină. Evident, la aceste niveluri a contribuit și deprecierea leului față de euro din ultimii ani.
Datele pentru toate țările le puteți vedea AICI

Anularea supraaccizei, exact la valoarea care a fost introdusă, înseamnă de fapt extragerea a șapte cenți pe litru din acciză (supraacciza de fapt nu există, este o parte a accizei totale). Ceea ce înseamnă o scădere a accizei cu 70 euro pentru 1.000 de litri de benzină sau motorină.

Or aici apare problema: după reducerea cu această valoare, România va avea accize de 357 de euro pentru 1.000 de litri de benzină și de 327 de euro pentru 1.000 de litri de motorină. Ceea ce nu ar fi permis.
Asta pentru că sistemul de taxare al carburanților în Uniunea Europeană are o particularitate: impune un nivel minim al accizei pentru toate statele membre ale Uniunii.

Iar, după cum puteți vedea AICI, accizele minime sunt de 359 de euro pentru 1.000 de litri de benzină și de 330 de euro pentru motorină. Deci, dacă Guvernul Orban va face această tăiere de taxă, accizele vor coborî sub nivelul minim, nu mult, cu 2 și respectiv 3 euro.

Scăparea: întâi cresc accizele, ca apoi să aibă de unde să taie

Deși poate părea paradoxal, soluția pentru a putea scoate această supraacciză, și cea pentru care este și lege, este ca accizele să crească întâi pentru a putea fi tăiate. Iată explicația.

Accizele la carburanții auto se actualizează în fiecare toamnă, cu rata inflației, iar noul nivel va fi aplicat pentru tot anul următor, potrivit Codului Fiscal în vigoare. Accizele „se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie”, după cum scrie în Codul Fiscal.

Ministerul Finanțelor nu a publicat însă pe site nici acum noile niveluri ale accizelor, aplicabile de la 1 ianuarie 2020, deși în teorie trebuia să facă acest lucru până la data de 20 octombrie. Potrivit Institutului Național pentru Statistică, „preţurile de consum în luna septembrie 2019 comparativ cu luna septembrie 2018 au crescut cu 3,5%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,5%”.
Momentan nu știm dacă Finanțele vor aplica această creștere sau nu, desi au lege să o facă și ar fi trebuit să anunțe acest lucru.

Dar, aplicând cei 3,5% la nivelurile actuale. vom avea o creștere de 71 de lei la mia de litri de benzină și de 66 de lei la mia de litri de motorină. În euro, creșterea ar fi așadar de 13-14 euro la mia de litri. Așadar, dacă din noile niveluri se va reduce echivalentul supraaccizei, România va putea sta peste nivelurile minime din UE, deci tăierea ar putea fi operată.

Dar pentru a putea face asta, Guvernul Orban trebuie întâi să crească acciza, ca să aibă de unde să o taie.