Parchetul General anunţă că a identificat soluţii pentru continuarea urmăririlor penale, după decizia CCR

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a anunţat, printr-un comunicat de presă, că „a luat act de motivarea Deciziei Curţii Constituţionale” precizând că „decizia este obligatorie şi, pe cale de consecinţă, procurorii o vor respecta întocmai”.

De asemenea, conducerea instituţiei anunţă că „Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Interne au identificat soluţiile necesare pentru continuarea activităţii de urmărire penală în cauzele în care se apelează şi la aceste mijloace de investigaţie penală, pentru a nu fi afectată celeritatea şi eficienţa soluţionării dosarelor penale. Totodată, s-a decis efectuarea unei analize periodice a eficienţei soluţiilor identificate şi a impactului asupra activităţii de urmărire penală la nivelul Ministerului Public”.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară.

Curtea Constituţională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciului Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că SRI nu are atribuţii de cercetare penală.

„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.

Totodată, Curtea Constituţională susţine că „sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.