Paris: Faimosul hotel Lutetia se închide trei ani pentru renovare
Loc de întâlnire al unor personalităţi din mediul literar, clădirea de şapte etaje construită în 1910 pe malul stâng al Senei va suferi o cură de întinerire, iar colecţiile sale – printre care circa o sută de opere de artă realizate la hotel şi 8.000 de sticle de vin şi băuturi spirtoase – vor fi vândute la licitaţie la sfârşitul lunii mai.
Grupul israelian Alrov, care a cumpărat hotelul în 2010, urmează exemplul hotelurilor Crillon, Ritz şi Plaza Athenee, care au fost supuse unor ample lucrări de renovare ca să reziste concurenţei reţelelor asiatice, care deschid hoteluri de lux la Paris.
‘Lutetia a fost mereu, de la începutul secolului trecut, un loc special de pe malul stâng şi prin excelenţă memorabil pentru francezi’, a declarat, pentru AFP, scriitorul Pierre Assouline, care i-a dedicat un roman.
Serviciul de contraspionaj al armatei germane, Abwehr, şi-a stabilit la hotel cartierul general când a ocupat Parisul (iunie 1940), aminteşte scriitorul, fiind ‘mai ales locul care a găzduit deportaţi francezi’ întorşi în ţară, din iunie până în septembrie 1945. ‘Ei puteau rămâne la hotel, în principiu, 48 de ore, însă, de multe ori, rămâneau mai mult. Deşi poate părea ciudat, nu toţi se grăbeau să se întoarcă acasă’, arăta în 2004 Madeleine Thibault, voluntară la centrul de găzduire. ‘Nu că nu şi-ar fi dorit, însă condiţiile de viaţă se schimbaseră şi, atât cât stăteau la Lutetia, erau împreună’, adaugă ea.
‘Pentru un anumit număr de oameni marcaţi de război, Lutetia este un loc unde merg sau, dimpotrivă, unde nu merg. Cei din urmă sunt în majoritate oameni care au aşteptat pe cineva la hotel, un tată, un frate, o persoană care nu s-a mai întors niciodată. Unii fac chiar un ocol ca să nu treacă prin faţa scărilor, iar alţii sărbătoresc la Lutetia întoarcerea din deportare fiindcă este locul unde au revenit la viaţă’, spune Assouline.
Lutetia era înainte de război hotelul scriitorilor, fiind singurul hotel de lux de pe malul stâng al Senei. James Joyce, Antoine de Saint-Exupery, Roger Martin du Gard au locuit la Lutetia, iar Andre Gide venea şi el când voia să fie liniştit. ‘După război, lucrurile s-au schimbat fiindcă scriitorii nu mai aveau mijloace să stea la un hotel mare, dar Lutetia a rămas hotelul literar prin excelenţă fiindcă barul nu a încetat să fie locul de întâlnire al scriitorilor şi editorilor’, adaugă Assouline.
Lutetia a continuat să marcheze marea şi mica istorie. Potrivit site-ului hotelului, generalul de Gaulle a fost găzduit într-una din camere în noaptea nunţii, în 1921. În noiembrie 2013, doi soţi de 86 de ani s-au sinucis după ce au petrecut ultima lor noapte la hotel. Poliţia i-a găsit întinşi în pat, ţinându-se de mână, cu câte o pungă de plastic pe cap, încheie lepoint.fr.