Pariurile la Bursă pe produse de mare risc muşcă din porţia acţiunilor

Valoarea tranzacţiilor cu produse structurate a ajuns la echivalentul a peste 150 de milioane de euro, în acest an, la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în vreme ce valoarea tranzacţiilor cu acţiuni este de 1.611 milioane de euro.

Dacă produsele structurate au atras cu 50% mai mulţi bani decât în tot anul trecut, pe acţiuni s-au rulat resurse  cu 33% mai mici, ceea ce este un alt simptom al sărăciei ofertei principalelor mărfuri „expuse“ la BVB.

Ce sunt

Produsele structurate sunt titluri financiare care seamănă cu obligaţiunile: sunt nişte obligaţii de plată a unor anumite sume, la care se angajează emitentul, în funcţie de evoluţia cotaţiilor unor indici bursieri, ale unor mărfuri precum petrolul sau aurului, sau ale unor anumite acţiuni, la data scadenţei, sau când preţul a ajuns la un anumit nivel.

Sunt emise  şi vândute de instituţii financiare (de obicei bănci).

Seamănă şi cu produsele derivate de tip futures (alte „pariuri“).

Ceea ce deosebeşte obligaţiunile clasice (care sunt în fond, nişte instrumente cu risc relativ redus, în funcţie de emitent), de produsele structurate este legătura dintre angajamentele de plată ale emitentului şi preţul de piaţă al activelor pe care se pariază.

Riscul produselor structurate creşte cu atât mai mult cu cât se complică atât formula de calcul a sumelor datorate, cât şi smodul de stabilire a condiţiilor în care se face plata.

Certificatele „turbo – long“, de pildă , pot amplifica de 10 ori câştigurile celui care a pariat corect pe creştere, sau dimpotrivă amplifică la fel de mult pierderile.

Produsele structurate sunt răscumpărate de emitent la preţurile calculate conform prospectului de emisiune, la anumite scadenţe.

Dar, există de obicei varianta ca, la atingerea unor anumite bariere de preţ, emitentul să răscumpere automat titlurile, înainte de scadenţă.

Complexitatea produselor este uşor de sesizat în prezentările ataşate mai sus.

Cine şi pe ce face jocurile

În prezent, trei emitenţi au în circulaţie peste 60 de produse structurate care încă nu au ajuns la scadenţă:

Erste Bank are emise,  prin BCR, certificate prin care se poate paria pe evoluţia indicilor  german DAX şi a celui american S & P, până la scadenţa titlului, pe preţul acţiunilor Erste Bank, ale Fondului Proprietatea  şi ale OMV, pe preţurile petrolului, aurului şi  argintului.

Broker Cluj Napoca, singura firmă de brokeraj listată la BVB a emis certificate pe indicele american Dow Jones Industrial Average şi pe indicele paneuropean  Euro STOXX.

În fine, Raiffeisen Bank a emis de asemenea certificate pe preţurile petrolului, aurului şi argintului,  ale acţiunilor FP, Petrom şi ale Băncii Transilvania, ca şi pe indici.

Emitenţii profită, pe de o parte, pentru că atrag („împrumută“) lichidităţi de la cumpărători la costuri care se dovedesc, de obicei, foarte avantajoase, pentru că pariurile pe preţurile activelor enumerate mai sus sunt mai dificile decât par.

Produsele structurate atrag nu numai prin iluzia că nu ai nevoie de o prea profundă analiză a fundamentelor economice ale activelor suport. Niciodată un jucător nu va avea puterea de analiză cumulată a profesioniştilor unei bănci.

Totodată sunt şi foarte lichide, existând mereu un furnizor de lichiditate similar formatorului de piaţă (market maker), care cumpără şi vinde mereu titlurile respective.

Succesul

Succesul produselor structurate este reflexia apetitului în creştere pentru pariuri peste tot în lume.  În toată lumea, în anul de glorie 2007, valoarea totală a tranzacţiilor cu produse structurate a fost de 1,6 trilioane dolari.

În plină criză, trei ani mai târziu, în Europa se tranzacţionau trimestrial produse structurate de  106 miliarde euro (Germania) şi de  12 miliarde euro  (Austria , inclusiv produse structurate pe dobanzi).

În Ungaria, cea atât de lovită de criză se tranzacţiona în trei luni cam cât în tr-un an la noi: peste 13o de milioane de euro.

În ţările dezvoltate din Europa ponderea produselor structurate reprezinta circa 30% -35% din portofoliile investitorilor.

 Un concurent de temut pentru acţiuni?

„Volumele de tranzacţii cu produse structurate au crescut foarte mult în ultimii 10 ani“, ne spune Darie Moldovan, brokerul responsabil cu aceste instrumente la SSIF Broker Cluj Napoca.

Pe de altă parte, dinamica tranzacţiilor cu produse structurate reflectă fenomenul de creştere a numărului de speculatori la BVB, în defavoarea investitorilor pe termen mai lung.

Analiştii pun fenomenul pe seama ofertei slabe de acţiuni şi mai ales a absenţei de noi acţiuni listate şi pe dezinteresul autorităţilor pentru dezvoltarea finanţării prin piaţa de capital transparentă.

Va ajunge Bursa de Valori Bucureşti (BVB) o piaţă a pariurilor, mai mult decât una prin care companiile încearcă să se finanţeze prin emisiune de acţiuni?

„Pentru BVB sunt vizibile, în acest moment, două căi de dezvoltare:

a) ca piaţă de desfacere a produselor financiare din alte ţări (indicii bursieri, acţiuni străine), fără o contribuţie notabilă la finanţarea economiei;

b) ca placă turnantă ce distribuie capitalurile între investitorii ce au un surplus disponibil şi firmele din ţară şi străinătate“, a răspuns analistul Ovidiu Dumitrescu, de la Tradeville, întrebării ECONOMICA.NET.

În prima ipoteză Bursa va continua sa fie doar „o foarte mică parte a sistemului financiar local, iar produsele speculative vor avea un rol important“, explică Ovidiu Dumitrescu.

În a doua, Bursa „va deveni un partener de finanţare şi de investire pe termen lung, motiv pentru care va creşte din nou ponderea instrumentelor “tradiţionale”, cum ar fi acţiunile şi obligaţiunile“, a conchis analistul de la Tradeville.

„Produsele structurate  sunt importante pentru bursă şi când lichiditatea generală (mai ales pe piaţa de acţiuni) este mică şi când este mare. Este adevărat că apetitul pentru acestea a crescut şi din cauza ofertei foarte slabe de acţiuni şi a absenţei de noi acţiuni listate. Totuşi, oricum este un mijloc  important de   investiţie, în orice circumstanţe“, a declarat, pentru ECONOMICA.NET, Anton Ionescu, membru al consiliului de administraţie al Broker Cluj Napoca.

Totuşi, „creşterea atenţiei pentru produsele structurate este un proces natural. Este drept că a şi fost încurajată de oferta săracă de acţiuni, dar şi de absenţa formatorilor de piaţă pentru acţiuni (market maker, cei care se obligă să asigure lichiditate şi cotaţii ferme, n.r.)“, a declarat, pentru #Economica #, Darie Moldovan, care se ocupă de acest tip de instrumente la Broker Cluj Napoca.

„Cei interesaţi de produsele structurate sunt speculatori, dar atracţia lor este dată şi de costurile mai mici de intrare pe piaţă şi de levier (care multiplică atât câştigurile, dar şi pierderile, nr.r). Şi la bursele mari aceste produse fac lichidităţi consistente şi stimulează şi lichiditatea activelor suport. Din păcate, la noi, sărăcia tranzacţiilor cu acţiuni le pune în evidenţă şi mai mult creşterea“,a mai spus Darie Moldovan.