Parlament: Alocaţia de hrană pentru pacienţii din spitale să nu fie mai mică de 40 lei pe zi – proiect

Proiectul propune modificarea în acest sens a legii privind reforma în domeniul sănătăţii.

Potrivit iniţiativei legislative, autorităţile publice locale pot participa la finanţarea cheltuielilor pentru suplimentarea alocaţiei de hrană din spitale, pe lângă finanţarea altor cheltuieli.

„Autorităţile publice locale pot participa la finanţarea cheltuielilor de administrare şi funcţionare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condiţiile legii, bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare cu paturi transferate, suplimentare alocaţie de hrană, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale”, prevede proiectul.

Actul normativ prevede şi definirea alocaţiei de hrană ca fiind „suma unitară pentru servirea mesei de către asiguratul spitalizat, calculată în funcţie de hrana necesară fiecărei categorii de bolnavi recomandată de Colegiul Dieteticienilor din România, repartizată pe durata unei zile: masa de dimineaţă, prânz şi seară, stabilită către comisia special constituită în acest sens”.

Conform proiectului, contractul-cadru privind drepturile asiguraţilor în sistemul de sănătate, care reglementează, în principal, condiţiile acordării asistenţei medicale, va include şi alocaţia de hrană de care beneficiază asiguratul pe parcursul spitalizării, de la data internării efective, cu menţiunea că aceasta se va actualiza anual cu rata inflaţiei.

De asemenea, au fost introduse mai multe texte referitoare la stabilirea alocaţiei de hrană.

„Alocaţia de hrană se va stabili de către o comisie constituită dintr-un reprezentant al CNAS, un reprezentant al structurilor asociative din care face parte autoritatea publică locală în subordinea căreia se află unitatea spitalicească – Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene -, un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, al asociaţiei pacienţilor şi un reprezentant al managerilor de spital, pe baza recomandărilor de hrană ale Colegiului Dieteticienilor din România”, stabileşte proiectul.

„Cuantumul alocaţiei de hrană nu poate fi mai mic de 40 lei/zi/persoană asigurată pe parcursul spitalizării”, precizează textul propus.

„În termen de 10 zile de la publicarea legii, fiecare structură are obligaţia de a-şi desemna reprezentanţii în comisie după procedurile proprii ale structurilor pe care le reprezintă şi le vor înainta CNAS. Lucrările comisiei vor fi coordonate de către reprezentantul CNAS şi se vor desfăşura după un regulament propriu, care va cuprinde inclusiv procedura de stabilire a alocaţiei de hrană. Secretariatul comisiei va fi asigurat de către CNAS. Reprezentantul CNAS va convoca comisia în termen de 10 zile de la data expirării termenului în interiorul căruia se desemnează reprezentanţii”, mai arată iniţiativa.

Alocaţia de hrană poate fi suplimentată prin hotărâre a autorităţii publice locale în subordinea căreia se află unitatea spitalicească, cu fonduri din bugetele proprii şi cu fonduri guvernamentale, pe baza propunerii Consiliului de Administraţie al unităţii spitaliceşti aflate în subordinea autorităţii.

Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale în cadrul unui pachet minimal, prevăzut de prezenta lege, şi de alocaţia de hrană astfel cum a fost stabilită. Modalitatea de decontare a serviciile medicale pentru aceste persoane se aplică şi alocaţiei de hrană, se arată în proiect.

Până la stabilirea alocaţiei de hrană de către comisie, cuantumul acesteia pentru anul 2021 va fi de 40 lei/zi/pacient, sumă care va fi asigurată din fonduri guvernamentale şi va fi alocată direct spitalelor din subordine, se mai menţionează în propunerea legislativă.

Iniţiatorii menţionează că este necesar ca pacienţii spitalizaţi să primească „un tratament medical de calitate concomitent cu asigurarea aporturile calorice ale hranei, astfel cum specialiştii recomandă”.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.