Comisia va avea ca obiective analiza cadrului normativ actual, elaborarea unor proiecte, precum şi centralizarea şi examinarea iniţiativelor legislative care vizează acest domeniu. Aceasta poate avea şi rol de iniţiator al propunerilor legislative.
Şedinţele comisiei sunt, de regulă, publice, prevede hotărârea Parlamentului. Această comisie va funcţiona pe o perioadă de şase luni, cu posibilitatea prelungirii termenului.
Componenţa Comisiei speciale privind Codul administrativ este: din partea PSD – senatorii Radu Preda, Marian Pavel, Adrian Benea şi deputaţii Ion Călin, Nicuşor Halici, Marcel Ciolacu, Simona Bucura-Oprescu; din partea PNL – deputaţii Florin Roman, Victor Paul Dobre şi senatorul Cătălin Dumitru Toma; din partea USR – senatorul Florina Presadă; din partea UDMR – senatorul Cseke Attila; din partea ALDE – senatorul Ionuţ Sibinescu; din partea PMP – deputatul Marius Paşcan; din partea minorităţilor – deputatul Daniel Vasile.
Înfiinţarea acestei comisii a fost criticată de reprezentanţii PNL, USR şi PMP.
Deputatul liberal Florin Roman a afirmat că proiectul Codului administrativ centralizează, nu descentralizează administraţia locală, susţinând că se ‘intră cu bocancii’ în autonomia locală.
‘Ceea ce frapează la actuala formă a proiectului Codului administrativ este graba cu care se încearcă întoarcerea administraţiei la vremea celebrului Octav Cozmâncă. Ne întoarcem la reînvierea baronilor locali. Facem din prefecţi Dumnezei la nivel local, iar primarii devin nişte slugi în mâna unor prefecţi abuzivi. Aţi deschis Cutia Pandorei, dar roata se întoarce. Intraţi cu bocancii în administraţia locală, în autonomia locală. Proiectul centralizează, nu descentralizează. Analizaţi mai cu atenţie acest Cod că roata se întoarce’, a spus Roman, referindu-se la proiectul iniţiat de PSD.
Senatorul USR Florina Presadă a susţinut că proiectul privind Codul administrativ este ‘o harababură legislativă inimaginabilă’.
‘Acest Cod este o harababură legislativă inimaginabilă. (…) Acest proiect de Cod face să fie uşor atacabil la Curtea Constituţională. Codul preia o serie de legi selectiv, pe care ulterior le abrogă, vom constata în mai multe cazuri un vid legislativ. (…) Adevăratele intenţii ale iniţiatorilor proiectului Codului administrativ sunt politizarea funcţiei prefectului, a actului administrativ, lipsa de răspundere a conducătorilor instituţiilor publice. Acest Cod nu rezolvă deloc problemele administraţiei publice din România, ci le adânceşte’, a spus Presadă.
Ea a adăugat că pentru PSD şi ALDE acest proiect înseamnă, în practică, slăbirea criteriilor de integritate şi a criteriilor anticorupţie. USR se opune la constituirea acestei comisii, a subliniat Presadă.
Deputatul Marius Paşcan a spus, la rândul său, că acest for ‘nu are niciun rost’.
‘Este o administraţie care astăzi funcţionează şi nu ştiu de ce căutăm în mod forţat reglementarea unui astfel de Cod administrativ. Este necesar un Cod al patrimoniului. (…) Astăzi instituţia prefectului veghează la legalitatea actelor adoptate. Vreţi ca prefectul să aibă atribuţia de prim-secretar de partid? (…) Primarul să vină cu căciula în mână să se căciulească la domnul sau doamna ministru ca să-şi reechilibreze bugetul? Există această pornire de a modifica de dragul modificării. Vom vota împotriva acestei comisii, nu-i vedem niciun rost’, a transmis Paşcan.
Senatorul UDMR Cseke Attila a afirmat că problema Codului administrativ poate fi rezolvată într-o comisie specială şi a subliniat că Uniunea nu doreşte centralizarea, ci descentralizarea administraţiei locale.
‘Această comisie specială trebuie să preia acest Cod administrativ în stadiul în care se află din dezbaterea de la comisii. Şi o comisie specială poate să lucreze la fel de bine. (…) Important este ce ne dorim de la Codul administrativ. Ce vedem în proiect este centralizare. (…) Trebuie să răspundem – vrem centralizare sau descentralizare? Noi nu vrem centralizare. (…) Vrem sau nu să întărim în continuare Instituţia prefectului? Noi nu vrem să întărim Instituţia prefectului’, a completat Cseke Attila.