Cum se justifică deputaţii care au iniţiat modificarea legii clauzelor abuzive în favoarea băncilor

Un proiect al PSD şi UNPR depus în septembrie 2013 îşi propune să modifice legea clauzelor abuzive. Proiectul a trecut deja de Senat, cu amendamente depuse de Asociaţia Română a Băncilor (ARB), care amputează legea în vigoare în defavoarea consumatorilor.

Proiectul pentru modificarea legii 193/2000 spune că instanţele nu vor mai putea elimina clauzele contractuale care se referă la preţul contractelor – în cazul contractelor bancare, asta înseamnă dobânzi şi comisioane -, că acţiunile pentru eliminarea clauzelor abuzive vor putea fi iniţiate doar de către preşedintele ANPC în timp ce drepturile asociaţiilor vor fi limitate drastic. Oricum, acţiunile ANPC nu ar mai avea un impact atât de puternic, din moment ce deciziile instanţei privind clauzele abuzive vor fi aplicabile doar contractului suspus judecăţii.

De asemenea, toţi consumatorii care vor să dea banca în judecată vor trebui să vină la Bucureşti, la tribunalul specializat, chiar dacă locuiesc în altă parte a ţării. Totodată, condiţiile în care o clauză va putea fi declarată abuzivă sunt înăsprite, fiind necesară analiza cumulativă a mai multor criterii, iar hotărârile vor avea efect doar pentru viitor, astfel că cei păgubiţi nu îşi vor putea recupera banii plătiţi până la momentul iniţierii unei acţiuni. Citeşte mai multe despre modificările propuse aici.

După ce ECONOMICA.NET a scris în premieră, săptămâna trecută, despre acest proiect de lege, iniţiatorii – deputaţi ai PSD şi UNPR – bat în retragere. Aceştia arată cu degetul spre Senat, care a admis amendamentele bancherilor, şi spun că vor modifica aceste amendamente la Cameră, deşi niciunul dintre iniţiatori nu face parte din Comisia juridică, ce se ocupă cu raportul proiectului.

De asemenea, nici proiectul iniţial al deputaţilor puterii nu este tocmai favorabil consumatorilor. Şi acesta, ca şi forma amendată la cererea bancherilor, impune judecătorilor să modifice clauzele abuzive care se referă la preţul total al contractului (a se vedea art. 13), în sensul de a le face mai clare, şi nu să le elimine, aşa cum se întâmplă în prezent, şi cum spune Directiva 13/93 şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

ECONOMICA.NET a stat de vorbă cu o parte dintre iniţiatorii proiectului – cei pe care i-am găsit la telefon – despre situaţia actuală a proiectului şi despre intenţiile acestora. Am încercat să aflăm şi cine a venit cu ideea acestui proiect de lege şi cine stă în spatele modificărilor de la art. 13.
 

Gheorghe Emacu – 56 de ani, deputat de Iaşi, ales cu UNPR, afiliat la grupul parlamentar al PSD, doctor în drept din 2010, „ofiţer de comandă in instituţii de invăţământ militar, precum şi alte funcţii de conducere în cadrul Ministerului Apărării Naţionale”, înainte de 1989. A făcut şi Colegiul Naţional de Apărare

„Una e ce am propus noi şi alta e ce a ieşit în realitate”

G.E.: Eu am avut o discuţie şi cu Vali Steriu, colegul meu, care s-a ocupat îndeaproape de subiectul acesta, şi am înţeles că proiectul iniţiat de noi a fost drastic modificat în Senat, urmare a unor discuţii purtate, în principal, cu instituţiile bancare. În forma în care a ajuns acum, în opinia noastră nu mai poate fi promovat, adică nu mai poate fi susţinut. Una e ce am propus noi şi alta e ce a ieşit în realitate şi trebuie să ne revedem poziţia.

Reporter: Aş vrea să vă atrag atenţia că sunt nişte prevederi din forma iniţială a iniţiativei legislative, cea neamendată de Senat, în care spuneţi dvs că acele clauze care se referă la preţul contractului nu mai pot fi eliminate din contract, ci pot fi doar modificate, ceea ce este o noutate pentru legislaţia din România şi cea din Europa, pentru că prevederea contravine întregii jurisprudenţe europene…

G.E.: Noi o să vedem produsul Senatului, a ceea ce a rezultat în urma dezbaterilor de acolo şi în raport de aceasta o să ne poziţionăm. Dar din discuţiile despre care v-am vorbit ceva mai devreme, a rezultat această concluzie, că nu putem da curs mai departe acestui proiect.

Reporter: Deci, să ne aşteptăm ca, în perioada următoare, când se va dezbate la comisii şamd, iniţiatorii să meargă şi să spună că nu sunt de acord cu forma în care a ajuns proiectul?

G.E.: Să vedem ce putem să mai facem. Dar, în forma în care este el acum este una departe de ce ne-am dorit noi. Aşa că, sigur, vom rămâne în dialog, urmând să ajungă şi la noi proiectul aprobat, astfel încât să avem o bază de discuţii clară, oficială şi la momentul respectiv vom face ce va fi de rigoare.

• proiectul a fost modificat de Senat în decembrie şi a ajuns imediat la Cameră, n.red.

Sorin Iacoban – 45 de ani, deputat PSD de Iaşi, inginer, doctorand la Facultatea de Mecanică – Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi; Domeniul: studiul materialelor; Teza de doctorat: „Cercetari asupra caracteristicilor mecanice şi fizico-chimice a unor biomateriale multicomponente utilizate in stomatologie”

„O să modificăm, nu o să o lăsăm aşa”

S.I.: Se pare că proiectul iniţial de lege nu era unul foarte OK, din ce ştiu eu s-a modificat la Senat prin amendare, prin urmare, Camera Deputaţilor merge pe ce ceea ce a trimis Senatul.

Reporter: Da, dar ştiţi cum s-a modificat la Senat, că au venit în Comisia juridică cei de la ARB, şi au depus amendamente, care au fost preluate de senatori.

S.I.: Da, da, invers, nu, nu, staţi un pic, au venit cei de la ARB cu amendamente. O să o reglăm la Cameră.

Reporter: De unde oportunitatea acestei modificări legislative, că şi în proiectul iniţial, cel neamendat de Senat, sunt mai multe prevederi care nu sunt în concordanţă cu legislaţia europeană (…)

S.I.: Din câte ştiu eu, comisia europeană dă o directivă acum, care apare într-o săptămână-două, prin care se reglementează genul ăsta de contracte. Aşa că eu cred că numai bine, cât discutăm noi la comisie şi cât mai stă în Cameră, să vedem foarte clar ce reglementează ultima, dar ultima, directivă europeană.

Reporter: Ştiţi cumva despre ce directivă europeană este vorba?

S.I.: Nu, mă informez şi vă sun înapoi.

S.I.: (revine) Nu e o directivă, e un dosar la Curtea europeană, pe o cauză din Ungaria şi are termen 30 aprilie.

Reporter: E aceea cu creditele în franci elveţieni, ştiu despre ce vorbiţi.

S.I.: Aşa, se pare că vor fi considerate clauze abuzive, şi atunci cu siguranţă că ne vom ghida după lucrul acesta.

Reporter: Dar până atunci noi avem o gerămadă de decizii de la Curtea de Justiţie a Unuiunii Europene, dl Iacoban. Avem foarte multe cazuri în care Curtea s-a pronunţat şi a spus că instanţele nu au voie să modifice clauzele contractuale, aşa cum spuneţi dvs. în proiectul iniţial de lege. Spuneaţi acolo că dacă instanţa constată că o clauză este abuzivă o poate modifica, dacă se referă la costul total al contractului, ceea ce în cazul băncilor înseamnă dobânzi şi comisioane. Ce spuneţi dvs. cu Ungaria e cam altceva. Directiva din care se trage legea 193/2000 este din 1993. Ce faceţi în continuare?

S.I.: O să modificăm, nu o să o lăsăm aşa.

Reporter: Inclusiv forma iniţială propusă cu art. 13, alin. 1?

Trebuie să avem o discuţie la grup şi o să spun ce putem să facem. Până atunci nu are rost să discutăm, pentru că s-ar putea să spun prostii şi nu vreau. O să vă informez.

Florin Iordache – 54 de ani, deputat PSD de Olt, inginer la bază, jurist din 2002. A făcut şi Colegiul Naţional de Apărare

„Nu ştiu exact cine a fost, de la cine a plecat ideea”

Reporter: Ce a stat la baza acestei iniţiative legislative?

F.I.: E de discutat. Forma aia oricum trebuie amendată. Au stat multe la bază. Ideea e că aşa cum a trecut de la Senat, clar trebuie amendată aici. Aştept nişte observaţii de la Ministerul Justiţiei, şamd.

Reporter: A trecut de Senat şi cu aviz negativ de la Guvern, şi de la celelalte comisii.

F.I.: Trebuie discutat. Aşa cum e, clar nu e bună.

Reporter: Totuşi, ştiţi că de la 1 octombrie 2013 această lege a mai fost încă o dată modificată, când a intrat în vigoare noul Cod de procedură civilă, mă rog, parte din el.

F.I.: Tocmai, eu ce spun? Aşa cum arată, clar nu e bună.

Reporter: Aveţi nişte prevederi în forma iniţială a proiectului, în care spuneţi că acele clauze referitoare la preţul contractului, ceea ce înseamnă în contractele bancare dobânzi şi comisioane, nu mai pot fi eliminate, ci doar modificate.

F.I.: Prietene, nu ştiu. Cum arată, clar nu e bună, ce să-ţi mai spun altceva. Nu intrăm în detalii că vorbim degeaba.

Reporter: Dar cine a lucrat cel mai mult la acest proiect?

F.I.: Multă lume, mulă lume. Dar nu înţelegi, că dacă nu e bună, ce să-ţi mai spun.

Reporter: Voiam să ştiu cine a fost cu ideea.

F.I.: Multă lume, nu ştiu exact cine a fost, de la cine a plecat ideea. Când faci un colectiv de 10 oameni, nu mai ştii cine a fost ăla primul.
 

Cristina Nichita – 49 de ani, deputat PSD de Iaşi, creatoare de modă sub brandul cu acelaşi nume.

 „Suntem agresaţi de peste tot că am fi vrut să facem şi mai mult rău”

Reporter: Ce a stat la baza acestei iniţiative legislative, având în vedere că anul trecut a mai fost modificată această lege de la 1 octombrie 2013, când au intrat în vigoare mai multe prevederi din noul Cod de procedură civilă?

C.N.: Am venit în favoarea clauzelor consumatorilor, care sunt de neînţeles şi de cele mai multe ori sunt încălcate drepturile celor care contractează credite. Haideţi să facem altfel, în zece minuţele ajung în birou şi vă răspund corespunzător.

Ce se întâmplă, noi suntem agresaţi de peste tot, noi, iniţiatorii, cu acuze că am fi vrut să facem şi mai mult rău. Ceea ce trebuie să se înţeleagă, trebuie să se înţeleagă că la Senat au venit amendamentele ABR-ului, Asociaţia Băncilor din România (sic) şi pare-se că acele amendamente au trecut susţinute de senatorii noştri, de Senat, şi cumva iniţiativa noastră nu a mai rămas iniţiativa noastră. Cum bine ştiţi, Camera deputaţilor e cameră decizională, am vorbit cu domnul Duvăz şi cu ceilalţi colegi iniţiatori, şi noi urmează să amendăm din nou legea, pentru că forma la care ajunge la ora actuală la Camera deputaţilor nu face decât să îngreuneze soarta cetăţenilor care contractează credite.

Reporter: Vreau să vă atrag atenţia asupra unui articol (…) Art. 13 alin. 1. lit. A.  Este vorba despre modificarea acelor clauze care se referă la preţul contractului. Legea actuală spune că clauzele se elimină din contract, nu există această prevedere care spune că se modifică clauze contractuale, pentru că ar fi împotriva jurisprudenţei europene.

C.N.: Neavând legea în faţă vorbim pe de rost. Cum ajung în faţa proiecţelului, vorbim şi dezbatem. Revin cu un telefon.

N-a mai revenit.

Cătălin Tiuch – 36 de ani, deputat PSD de Timiş, Director la firma „Catalin si Catalina”, absolvent de ştiinţe politice şi ştiinţe economice

„Sunt întrebări simple, dacă aş avea un răspuns, ar fi extraordinar”

C.T.: Sunt plecat într-o delegaţie parlamentară la Oslo, fiind membru al comisiei parlamentare de politică externă. Vineri vin acasă şi am stabilit o întâlnire, chiar pe acest subiect, cu organizaţii neguvernamentale şi cu oameni care au câştigat procese pe vechea prevedere legală, să îmi explice exact despre ce e vorba şi aş vrea să ne auzim după aceea.

Reporter: Eu scriu un articol pentru care am contactat toţi iniţiatorii legii şi, dacă vreţi să apară fără opinia dvs, se poate.

C.T.: Ar fi extraordinar dacă spuneţi că nu m-aţi găsit, dau o bere, dau un vin de Recaş, sunt deputat de Recaş, dau un vin de Recaş.

Reporter: Nu despre asta e vorba. Sunt întrebări simple despre proiect, îl susţineţi, nu-l mai susţineţi?

C.T.: Sunt întrebări simple, dacă aş avea un răspuns, ar fi extraordinar. Pe mine m-au contactat organizaţiile neguvernamentale, avocaţi şi alţi oameni implicaţi în litigii şi mi-au prezentat o faţă a proiectului pe care nu o cunoşteam. În momentul în care au venit colegii la mine şi mi-au prezentat acest proiect, mi s-a părut extraordinar. Acuma, după ce alegătorii din colegiul meu îmi prezintă alte feţe ale problemei, i-am rugat frumos să facem o întâlnire şi să stăm nu numai la telefon.

Reporter: Dar cine a fost cu iniţiativa acestui proiect. Ştiu că în Parlament vine cineva cu o idee, se discută, dar trebuie să vină cineva cu ideea, că nu se gândesc toţi parlamentarii deodată să facă o chestie.

C.T.: Dacă aş avea o listă în faţă, mi-ar fi OK, dar sunt în mijlocul unei discuţii în ambasada României la Oslo. Mi-e foarte greu să spun acum. Ar trebui să fie o semnătură principală pe acel proiect. Nici nu ştiu cine mai e iniţiator şi câţi mai sunt iniţiatori.

Valeriu Steriu – 49 de ani, deputat UNPR de Călăraşi, afiliat grupului PSD, doctor în agronomie. A făcut şi Colegiul Naţional de Apărare

“Suntem din zona PSD, nu e cazul să fie vreo favorizare a bancherilor”

Reporter: V-aţi uitat bine şi pe forma iniţială a proiectului, că sunt şi acolo nişte probleme?

V.S.: Da, noi am vorbit astăzi, iniţiatorii, să mergem pe două variante. Cea mai importantă este să facem o dezbatere cu consumatorii, ăsta a fost punctul de vedere pe care ni l-am propus iniţial, şi am vorbit cu preşedintele comisiei juridice ca primul lucru să fie o invitare a asociaţiilor de consumatori, şi să avem o variantă aşa cum ne-o dorim, pentru că, până la urmă, suntem toţi care mergem pe direcţia aceasta şi de acolo să plecăm cu amendamente care să vină pe o lege clară.

Mai există o opinie pe care mi-a spus-o o colegă. Faptul că intră în aplicare şi o directivă europeană din 30 aprilie. N-am foarte multe elemente acolo, urmează să o documentez.

Sau varianta cea mai simplă, care rezolvă tot, care, practic, ar fi închiderea legii, adică picarea ei în plen, are deja raport negativ la comisia de industrii.

Reporter: A avut aviz negativ cam de la toate comisiile.

V.S.: Da, şi de la guvern are aviz negativ. Intervenţiile din zona de Senat au fost cele care au alterat puternic, care, de fapt, ca să fiu foarte sincer, ne-au şi deranjat foarte mult, pentru că au fost destul de incorect aplicate.

Reporter: Revin, voiam să vă atrag atenţia şi la o prevedere din forma iniţială, cea nemodificată de senat, care spune că, în cazul în care constată clauze abuzive în contractul de credit, instanţa nu le mai poate elimina, dacă se referă la preţul contractului, ceea ce în cazul băncilor înseamnă dobânzi şi comisioane, ci doar le poate modifica, astfel încât să fie exprimate într-un limbaj clar şi inteligibil. Chesia asta nu există nici în direcivă, şi cu atât mai mult se bate cap în cap cu jurisprudenţa CJUE, care spune că o clauză nu poate fi modificată, ci doar eliminată. Cine a venit cu această propunere?

V.S.: Suntem un grup destul de mare. Eu am fost consultat în special pe ceea ce înseamnă partea de retail. Am fost consultat pe parta de furnizori mici în retail, pe abuz în privinţa consumatorilor din partea profesioniştilor din retail (…) Suntem din acel grup cu mai multe opinii. E o formă iniţială. Ideea era de a o parcurge pas cu pas şi de a o îmbunătăţi. Colegii au invocat şi anumite practici din zona operatorilor de GSM, care au aceeaşi atitudine faţă de ceea ce înseamnă consumatori.

Reporter: Asta nu vrea nimeni să spună, de fapt, cine a venit cu propunerea asta, pentru că şi în forma iniţală are un caracter foarte favorabil bancherilor?

V.S.: Vă spun sincer, cu toată străduinţa, noi de aducem fiecare bucăţica lui de cunoştinţe, se împachetează, se mai ajustează, se iau de multe ori opinii informale de la consiliul legislativ. Eu sunt la al doilea mandat, multe legi au picat cu alienate întregi până au ajuns într-o formă finală. Probabil că săptămână viitoare lansăm invitaţiile către asociaţiile de consumatori.

În niciun caz nu va ieşi o lege care să fie defavorabilă consumatorilor. Mai bine nu iese.

Reporter: Să fim sinceri, au mai ieşit legi din Parlament care au defavorizat consumatorii.

V.S.: Nu, nu, aici, dacă vă uitaţi, şi profilul, suntem cu aproape toţi din zona PSD, stânga, nu e cazul să fie vreo favorizare în zona respectivă (a bancherilor).

Declaraţiile lui Bogdan Niculescu Duvăz se regăsesc în articolul de săptămâna trecută.

Următorii deputaţi, iniţiatori ai proiectului de lege, nu au putut fi contactaţi:

• Aurelia Cristea

• Ioan Dîrzu

• Mihai Sturzu

• Marian Enache

• Dorin Silviu Petrea

• Ion Răducanu

• Ion Tabugan

• Mircea-Titus Dobre

• Constantin Adăscăliţei