Parlamentul a avizat favorabil, dar cu amendamente, referendumul cerut de Klaus Iohannis. Opoziţia acuză un fals

Parlamentul a avizat favorabil referendumul cerut de Klaus Iohannis. Au fost însă discuţii intense în parlament: aleşii opoziţiei au acuzat că puterea a introdus prevederi care îi blochează preşedintelui acţiunile post referendum.

Parlamentul a adoptat, miercuri, cu 263 de voturi „pentru”, nouă „împotrivă” şi o abţinere, proiectul de hotărâre privind solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la organizarea unui referendum naţional consultativ cu privire la probleme de interes naţional pe 26 mai, care conţine mai multe recomandări pentru şeful statului, informează ROMANIATV.NET.

Potrivit raportului Comisiilor juridice, avizul pentru solicitarea preşedintelui Iohannis este unul favorabil, cu recomandarea ca prin întrebarea formulată să respecte Constituţia, Legea 3/2000 privind organizarea referendumului, deciziile CCR şi recomandările Comisiei de la Veneţia.

Avizul Parlamentului conţine câteva recomandări, în care se arată, printre altele, că, potrivit Constituţiei, amnistia şi graţierea nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor, că, potrivit unei decizii a CCR, preşedintele nu poate iniţia un referendum legislativ.

„Parlamentul avizează favorabil iniţierea de către preşedintele României a unui referendum naţional consultativ cu privire la următoarele probleme de interes naţional: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi interzicerea adoptării de către Guvern a OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, cu recomandarea ca prin întrebarea formulată să se respecte Constituţia României, Legea 3/32000 privind exercitarea şi desfăşurarea referendumul, deciziile CCR în materie şi recomandările codului de bune practici în materie de referendum adoptat de Comisia de la Veneţia”, prevede proiectul de hotărâre adoptat.

Totodată, acesta stipulează că preşedintele trebuie să respecte articolele 90 şi 74 alineat 2 din Constituţie care prevăd că problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor. De asemenea, şeful statului trebuie să respecte Decizia CCR 70/1999 prin care s-a stabilit că preşedintele nu poate iniţia un referendum legislativ, precum şi decizia CCR 799/2011 în sensul exceptării de la referendumul cerut de preşedinte a problemelor de interes naţional care, aprobate prin exprimarea voinţei poporului, ar impune revizuirea Constituţiei.

Conform proiectului adoptat de Parlament, şeful statului trebuie să respecte codul de bune practici în materie de referendum adoptat de Comisia de la Veneţia: „Textele supuse referendumului nu trebuie să contravină dreptului internaţional sau principiilor statutare ale Consiliului Europei (democraţie, drepturile omului şi preeminenţa dreptului – statul de drept)”.

PNL și USR au acuzat faptul că PSD și ALDE au denaturat raportul privind referendumul pe justiție solicitat de președintele Klaus Iohannis, incluzând în document prevederi care nu ar fi fost votate în comisiile de resort.

Deputații liberali și cei ai USR au solicitat în repetate rânduri retragerea recomandărilor introduse în hotărârea privind referendumul, dar cererile lor au fost repsinse prin vot de plenul Parlamentului.

Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a afirmat miercuri că raportul Comisiilor juridice privind solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis de organizare a referendumului este un „fals”, fiind amestecate mai multe texte, şi a solicitat refacerea acestuia, acuzaţii respinse de preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Nicuşor Halici, care a precizat că în raport doar i se solicită şefului statului să respecte Constituţia şi recomandările Comisiei de la Veneţia.

„Raportul comisiilor este un fals. Raportul este falsificat în mod grosolan faţă de votul şi dezbaterile din comisie. Din nefericire, proiectul de hotărâre conţine cu totul şi cu totul alt text. Sunt amestecate prevederi legate de referendumul consultativ solicitat de preşedintele Iohannis şi cu cele de referendum de modificare a Constituţiei. Astăzi, documentul supus votului este unul fals. Preşedintele are dreptul de a consulta Parlamentul. Comisiile au dat un aviz favorabil fără niciun amendament. Solicităm refacerea raportului”, a afirmat Raluca Turcan în plenul Parlamentului.

Vicepreşedintele Senatului Claudiu Manda a replicat: „Să trecem la treabă!”.

Social-democratul Nicuşor Halici a citit raportul Comisiilor juridice şi a susţinut că nu este un fals.

„Nu este vorba de niciun fals. Noi nu facem decât ca preşedintele să respecte Constituţia şi recomandările Comisiei de la Veneţia”, a spus Halici.

Şi deputatul USR Stelian Ion a cerut eliminarea din raport a recomandărilor făcute preşedintelui.

„Fie este un fals grosolan, sau o eroare materială. Considerând că este o eroare materială, solicităm eliminarea aşa-ziselor recomandări făcute de Parlament, pentru că nu au fost discutate de comisii”, a subliniat Stelian Ion.

Avizul Parlamentului conţine câteva recomandări, în care se arată, printre altele, că, potrivit Constituţiei, amnistia şi graţierea nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor, că, potrivit unei decizii a CCR, preşedintele nu poate iniţia un referendum legislativ.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în 4 aprilie, că a trimis Parlamentului scrisoarea referitoare la temele referendumului din 26 mai, acestea fiind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi interzicerea adoptării de OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare. „Societatea a obosit să urmărească dacă cei interesaţi şi-au mai dat o ordonanţă de urgenţă şi trăieşte cu teamă fiecare zi în care este anunţată şedinţă de Guvern, a cărei ordine de zi reală nu se cunoaşte”, a declarat preşedintele.

Conform Legii referendumului, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional. Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.

„Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui”, prevede legea. Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit, Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.