Textul, propus de guvernul de coaliţie condus de premierul conservator Boiko Borisov, a fost susţinut de numai 101 de deputaţi dintre cei 211 prezenţi.
Proiectul prevedea crearea unui ‘birou de luptă împotriva corupţiei în sferele înalte ale puterii’, ce ar fi urmat să monitorizeze circa 10.000 de responsabili, respectiv oameni politici, înalţi funcţionari şi magistraţi, precum şi consilieri municipali, rectori de universităţi, directori de spitale şi şefi de proiecte finanţate din fonduri europene.
Două mici partide din coaliţia guvernamentală, ABV (de stânga) şi Frontul Patriotic (naţionalişti), care au împreună 29 de mandate în legislativ, s-au abţinut de la vot, astfel că poziţia lor a jucat un rol decisiv în respingerea proiectului. Parlamentarii Frontului Patriotic s-au opus în special unei dispoziţii din lege care prevedea posibilitatea lansării unei investigaţii pe baza unui denunţ anonim.
La rândul său, preşedintele Partidului Socialist (de opoziţie), Mihail Mikov, consideră că legea ar fi putut permite guvernului să desfăşoare acţiuni represive împotriva opoziţiei.
După vot, vicepremierul pentru afaceri europene Meglena Kuneva (fost comisar european) a deplâns ‘lipsa voinţei de a lupta împotriva corupţiei’. ‘Proiectul de lege a stârnit teamă multor deputaţi, prin efectul său potenţial asupra intereselor acestora şi ale persoanelor pe care ei le apără’, a explicat Kuneva.
De la aderarea lor la UE, în 2007, Bulgaria şi România sunt monitorizate de Comisia Europeană cu ajutorul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), prin care este urmărită eficienţa justiţiei din aceste două ţări în combaterea corupţiei.