Parlamentul European a votat în favoare recunoașterii energiei nucleare drept energie verde, care merită sprijinită

Textul, care stabileşte o listă de tehnologii cu „emisii zero” de gaze cu efect de seră, este poziţia eurodeputaţilor cu privire la un proiect de regulament menit să protejeze producţia acestor sectoare decarbonizate în UE.

El stabileşte obiectivul ca, până în 2030, să se producă pe teritoriul european 40% din nevoile UE pe aceste pieţe, care sunt, de asemenea, căutate de China şi Statele Unite, ce au adoptat propriile măsuri de sprijin.

În esenţă, Uniunea Europeană intenţionează să acorde flexibilitate în materie de reglementare sectoarelor în cauză. Pe fond, textul nu este crucial pentru industria nucleară, care este reglementată în mare măsură la nivel naţional, dar marchează o victorie politică şi simbolică importantă pentru un sector în plină reînnoire.

„Sunt încântat că am reuşit să integrăm energia nucleară la acelaşi nivel cu sursele regenerabile în tehnologiile cu zero emisii nete. Toate aceste surse de producţie de energie sunt esenţiale pentru decarbonizarea economiei noastre”, a reacţionat europarlamentarul Christophe Grudler (membru al grupului Renew, de centru).

Propunerea urmează să fie negociată în continuare cu statele membre. Acestea din urmă trebuie să îşi adopte poziţia în curând şi ar putea, de asemenea, să pledeze pentru includerea energiei nucleare printre sectoarele-cheie ale tranziţiei energetice, alături de panourile solare, turbinele eoliene, bateriile sau pompele de căldură.

Pentru UE, este vorba de a oferi sprijin prin reglementări acestor industrii pentru a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, dar şi pentru a ajunge la suveranitate energetică.

Proiectul iniţial al unui „regulament pentru o industrie cu emisii zero” de gaze cu efect de seră, prezentat la 16 martie, menţiona deja energia nucleară ca fiind unul dintre mijloacele de decarbonizare a economiei, ceea ce a reprezentat o primă victorie pentru Franţa şi o duzină de alte state din UE, cum ar fi Ţările de Jos, Suedia sau Polonia, care mizează pe această tehnologie.

Dar, în practică, au fost vizate doar viitoarele reactoare de generaţia a 4-a şi reactoarele modulare mici, de asemenea în curs de dezvoltare. În plus, cea mai mare parte a ajutorului a fost rezervată unei liste scurte de aşa-numite sectoare „strategice”, din care energia nucleară a rămas exclusă.

Eurodeputaţii au lăsat la latitudinea statelor membre să aleagă tehnologiile „cu emisii zero” pe care doresc să le promoveze dintr-o listă extinsă.

Planul prevede în special simplificarea şi accelerarea procedurilor şi autorizaţiilor pentru unităţile industriale, precum şi a facilităţilor de finanţare.

El inovează prin adăugarea unor criterii de mediu la licitaţiile publice, o dispoziţie care i-ar putea avantaja pe furnizorii europeni, ale căror preţuri sunt uneori mai mari decât ale competitorilor din afara UE.