Noul sistem, deja aprobat de cele 27 de state membre ale UE, ar trebui să înceapă să funcţioneze în cel de-al doilea semestru al anului 2015.
Circa 330.000 de solicitări de azil au fost înregistrate în UE în 2012, însă ratele de admitere sunt extrem de diferite de la un stat la altul. Mai puţin de 1% din solicitări sunt admise în Grecia, care se confruntă cu un aflux masiv de imigranţi, faţă de 14,5% în Franţa şi 30% în Germania.
Pentru a reduce aceste diferenţe, textul prevede termene comune pentru procesarea cererilor de azil şi reguli mai stricte cu privire la formarea profesională a personalului care se ocupă de solicitanţii de azil.
Printre îmbunătăţirile sistemului existent, noul sistem prevede de asemenea o armonizare a normelor în materie de locuinţe, ajutoare de subzistenţă şi de sănătate. Accesul pe piaţa muncii va fi permis după nouă luni, nu doisprezece, de prezenţă pe teritoriul statului respectiv. Persoanele aflate în situaţii vulnerabile, cum ar fi femeile însărcinate, minorii şi victimele torturii, trebuie identificaţi şi vor face obiectul unor propuneri adecvate nevoilor lor.
În caz de recurs, va fi introdus dreptul de a rămâne pe teritoriu. În caz de dubiu cu privire la vârsta unui tânăr izolat, acesta va fi considerat minor. Celor sub 18 ani li se va atribui un reprezentant pentru a-i însoţi în demersurile lor. Persoanele care au nevoie de un ajutor special (orientare sexuală, dizabilitate, boală, etc.) vor dispune de mai mult timp pentru a-şi prezenta cererea.
De asemenea, noul regulament autorizează detenţia solicitanţilor de azil, inclusiv a minorilor în ‘circumstanţe excepţionale’, precizând însă că această măsură coercitivă trebuie să se limiteze la cazuri speciale şi să fie însoţită de garanţii.