Parlamentul extinde taxarea inversă la cereale până în 2014, deşi CE a respins cererea României

Extinderea a fost efectuată prin modificarea unei ordonanţe de completare a Codului Fiscal, deputaţii stabilind că termenul de aplicare a taxării inverse la cereale va expira la 31 mai 2014, nu la sfârşitul lunii mai a acestui an.

Contactat de MEDIAFAX, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a arătat că oficialii Comisiei Europene (CE) au respins într-adevăr solicitarea României, dar că la reuniunea miniştrilor de Finanţe din statele membre UE (ECOFIN), la care a participat în această săptămână, a fost pregătit terenul pentru ca la următoarea reuniune, programată pentru 20 iunie, să fie introdus un „mecanism de reacţie rapidă” pentru combaterea fraudei în materie de TVA, care să permită statelor membre UE, inclusiv României, să extindă taxarea inversă, în cazuri justificate.

El a explicat că, după introducerea acestui mecanism, fiecare stat membru UE va putea folosi metoda taxării inverse în diferite sectoare, fără a abuza.

Prin introducerea taxării inverse la comerţul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanţului comercial, plata taxei fiind deplasată din sarcina furnizorului în cea a beneficiarului. Ministerul Finanţelor estima că taxarea inversă la cereale şi plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240 milioane lei în 2011 şi 410 milioane lei în 2012.

În luna octombrie a anului trecut, Guvernul a cerut la Bruxelles ca termenul de aplicare a ataxării inverse la cereale să fie prelungit cu încă doi ani, până în 2015, bazat pe faptul, conform unui document prezentat atunci de MEDIAFAX, că Bulgaria şi Ungaria au cerut la rândul lor o astfel de derogare, iar un refuz pentru România ar genera discriminări.

Aceasta urma să fie a doua derogare de la sistemul fiscal normal, după ce, în iunie 2011, Guvernul a decis să aplice taxarea inversă la cereale şi plante tehnice pentru o perioadă de doi ani. Autorităţile au explicat atunci că această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a evaziunii fiscale, prin eliminarea „firmelor fantomă” care nu plătesc taxa pe valoarea adăugată.

Comisia Europeană a respins însă cererea Guvernului, arătând că procedura nu ar trebui folosită sistematic pentru a compensa „o supraveghere inadecvată” de către autorităţi, conform unui document prezentat de MEDIAFAX în luna martie.

Comisia a arătat că derogarea obţinută anterior a fost acordată de Consiliul Uniunii Europene în circumstanţe foarte specifice, în care România s-a angajat să implementeze, pe parcursul perioadei de aplicare a derogării, o serie de reforme care urmau să facă posibilă revenirea la regimul normal de TVA pentru respectivele operaţiuni. Această abordare a fost justificată de Comisia Europeană în special prin riscul ca frauda să fie transferată în alte state membre, într-un sector a cărui importanţă economică este destul de importantă în alte ţări.

De asemenea, Comisia Europeană a precizat că, în cursul negocierilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene privind derogarea solicitată de România, o serie de state membre şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că orice derogare de la sistemul de plată fracţionată nu poate fi mai mult decât o soluţie de ultimă instanţă şi o masură de urgenţă în cazuri dovedite de fraudă şi că trebuie să ofere garanţii în ceea ce priveşte necesitatea şi caracterul excepţional al derogării acordate, durata măsurii şi natura specifică a produselor în cauză. Comisia a transmis totodată că statele membre au arătat că mecanismul de taxare inversă implică întotdeauna un risc ca frauda să fie transferată către alte state membre şi au reamintit că procedura de taxare inversă nu ar trebui utilizată în mod sistematic pentru a compensa „supravegherea inadecvată” de către autorităţile fiscale ale unui stat membru.

„Comisia consideră, de asemenea, că tipul de bunuri în cauză -cereale şi plante tehnice -sunt de o natură care ar trebui sa facă posibil controlul prin mijloace convenţionale, fără să fie necesară implementarea mecanismului de taxare inversă. Prin urmare, în opinia Comisiei Europene, derogarea privind aplicarea taxării inverse pentru cereale şi plante tehnice a fost acordată României în circumstanţe excepţionale, pentru a da timp ţării noastre să implementeze anumite reforme în vederea combaterii fraudei. Comisia a menţionat totodată că măsura nu a fost niciodată destinată să fie o soluţie pe termen lung sau să compenseze supravegherea inadecvată a persoanelor impozabile de pe aceste pieţe extrem de valoroase, reiterând faptul că derogarea a fost justificată ca parte a unui pachet de măsuri care urmau să fie luate de România, fiind în acelaşi timp limitată la o anumită perioadă de timp”, se mai arată în document.

Aceeaşi sursă indica însă şi faptul că Guvernul mai speră ca, în pofida refuzului pentru o nouă derogare, taxarea inversă la cereale să poată fi menţinută, pe baza unei directive aflată în analiza Comisiei Europene pentru combaterea fraudei în materie de TVA şi care prevede introducerea unui mecanism de reacţie rapidă, bazat pe acordarea de competenţe Comisei Europene pentru a acorda derogări temporare, şi o propunere separată, dar complementară, de extindere a domeniului de aplicare a taxării inverse prin includerea sectoarelor care fac deja obiectul unor cereri de derogare, printre care produsele agricole.

Calculul Guvernului este că, în situaţia în care Consiliul Uniunii Europene va adopta propunerea de directivă care vizeaza includerea produselor agricole în sfera de aplicare, va fi posibilă aplicarea de către România a taxării inverse pentru livrările de cereale şi plante tehnice fără obţinerea în prealabil a unei derogări.