Parlamentul intră în sesiune extraordinară pentru adoptarea controversatelor modificări la Codul penal şi a Codului administrativ

Economica.net
02 07. 2018
parlament_768585787676_77163700

Potrivit prevederilor legale, sesiunea parlamentară ordinară s-a încheiat în 30 iunie. Decizia convocării Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară în perioada 2 – 19 iulie a fost luată de Biroul permanent. Conform regulamentului, Camera Deputaţilor se întruneşte şi în sesiuni extraordinare la cererea preşedintelui României, a Biroului permanent sau a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor, scrie News.ro.

De asemenea, Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară până în 19 iulie. Proiectul de modificare a Codului penal se află deja pe ordinea de zi de marţi a Senatului, „sub rezerva depunerii raportului”.

„Propunerea legislativă privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, cu deciziile Curţii Constituţionale, Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană”, conform ordinii de zi a Senatului. De asemenea, se menţionează că proiectul va fi votat în procedură de urgenţă.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara în urmă cu o săptămână, răspunzând unei întrebări, că este exclusă adoptarea modificării Codului penal printr-o Ordonanţă de Urgenţă, dar că acestea „trebuie închise odată” de către comisie, astfel încât să intre la vot. „O să facem o sesiune extraordinară, dar nu putem face o sesiune extraordinară toată vara. Şi atunci o să cer astăzi, şi eu, şi domnul Tăriceanu celor din comisie să închidă odată Codul penal, să meargă la votul final, după care intră în circuitul obişnuit”, afirma Dragnea.

Codul de procedură penală

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedură penală a fost votat în 18 iunie, seara, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, după mai multe ore de dezbateri. PNL şi USR au anunţat atunci că vor ataca legea la Curtea Constituţională.

Proiectul a fost adoptat cu 175 de voturi “pentru”, 78 ”împotrivă” şi o abţinere.

Şedinţa de plen s-a desfăşurat atunci în absenţa lui Liviu Dragnea şi a fost condusă de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Gabriel Vlase, care a fost propus de preşedintele Klaus Iohannis la conducerea Serviciului de Informaţii Externe.

Una dintre ultimele modificări adoptate stabileşte că „termenele pentru exercitarea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunţate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi pentru motivele prevăzute de aceasta încep să curgă la data intrării sale în vigoare”.

Printre modificări se numără şi faptul că procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens şi îl va depune la dosarul în cauză. De asemenea, măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă dovezi sau indicii temeinice.

În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită. Modificarea adusă în cazul arestării preventive este că judecătorul sau instanţa de judecată poate decide măsura arestului preventiv doar dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice, fiind eliminată formularea “suspiciuni rezonabile”.

Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice. Într-o altă modificare a fost introdusă sintagma “în mod excepţional” şi “motivată” în ceea ce priveşte aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat, dacă această măsură se impune în interesul rezvolvării cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia specială.

O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ “Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”, spune amendamentul.

Potrivit unui amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.

Totodată, Comisia specială pentru legile justiţiei a modificat articolul 453 din Codul de procedură penală privind „cazurile de revizuire” şi a introdus un alineat nou care stabileşte când poate fi cerută revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive cu privire la latura penală. Deputatul USR Stelian Ion afirma că această modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, să ceră repunerea în instanţă a dosarului „Referendumul”, în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorul care a soluţionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat şi semnat motivarea deciziei. Astfel, este vorba despre articolul care prevede condiţiile de revizuire a hotărârilor judecătoreşti. “Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, se arată în modificarea făcută la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedură penală.

Potrivit unui alt amendament PSD, “după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul îl informează în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”.

De asemenea, UDMR a propus ca înregistrările de pe camerele de supraveghere şi cele realizate în locurile publice să poată fi constituite ca probe. Astfel, s-a decis că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind “lovite de nulitate absolută”. De asemenea, “probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul parchetului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în cea ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată”.

Totodată, PSD a propus un amendament care spune că audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi înregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio şi puse integral la dispoziţiile apărării. Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă.

“În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţile publice referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD şi UDMR şi adoptat în Comisia care discută modificările la Codurile penale.

De asemenea, o altă modificare prevede că, “dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea sunt obligate să comunice în mod similar şi soluţiile de achitare, clasare sau încetare a procesului penal, după caz”. “În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii faptelor şi aflării adevărului în cauză”, se arată într-un amendament al CSM.

Direcţia Naţională Anticorupţie a reacţionat prezentând exemple de modificări care vor îngreuna anghetele penale. Printre acestea se numără imposibilitatea folosirii înregistrărilor ca probe, audierea martorilor în prezenţa inculpaţilor sau limitarea termenului în care o persoană poate să denunţe o infracţiune.

DNA a realizat o evaluare a impactului pe care modificările Codului de procedură penală le vor avea asupra anchetelor penale. Procurorii atrag atenţia că modificările aduse Codului de procedură penală au fost adoptate fără să se ţină seama de observaţiile şi propunerile formulate de CSM şi de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor şi fără a exista o consultare şi o colaborare reală cu instituţiile judiciare învestite cu aplicarea legislaţiei penale.

Astfel, spune ei, prin modificarea art. 139 înregistrările nu vor mai putea fi folosite ca probe, ceea ce va îngreuna dovedirea infracţiunilor: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”, este anunţul articolului, eliminându-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte înregistrări dacă nu sunt interzise de lege.

DNA spune că se elimină un mijloc de probă important şi se încalcă implicit un articol din Constituţie care prevede ordinea de drept şi interesele generale ale societăţii. Procurorii dau exemplu faptul că, dacă o persoană filmează un viol sau momentul în care o persoană primeşte mită, acea filmare nu va putea fi folosită pentru că nu este realizată de una dintre părţile din dosar.

O altă modificare se referă la dreptul inculpatului de a asista la audierile martorilor. Procurorii atrag atenţia că martorii se vor simţi intimidaţi de prezenţa inculpatului, precizând că este suficientă pentru dreptul la apărare al persoanei cercetate ca la audieri să participe doar avocatul, aşa cum este prevăzut în prezent.

Referitor la dreptul inculpatului de a fi înştiinţat de data şi ora realizării urmării penale ori audierii, DNA spune că urmărirea penală va deveni publică şi lipsită de confidenţialitate. De exemplu, procurorul va informa inculpatul că va face o percheziţie la alt inculpat, fără să existe nicio garanţie a confidenţialităţii.

Codul penal

În ceea ce priveşte Codul penal, comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de deputatul Florin Iordache, se reuneşte din nou luni, pentru a continua votul asupra modificărilor Codurilor penale, fiind posibil ca dezbaterile să fie finalizate chiar luni.

„Cred că mâine (luni – n.r.) vom înainta raportul Comisiei către Senat, care este prima cameră sesizată”, a declarat preşedintele comisiei, deputatul PSD Florin Iordache.

El a spus că Ministerul Justiţiei a propus un „prag minimal pentru abuzul în serviciu”, el susţinând că „dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal”.

Cea mai aşteptată modificare este cea a articolului 297, care defineşte infracţiunea de abuz în serviciu.

Florin Iordache spunea că pentru abuzul în serviciu există în momentul de faţă peste 30 de amendamente care propun prag valoric sau redefinirea infracţiunii şi aşteaptă observaţii şi propuneri din partea colegilor sau a Ministerului Justiţiei. De altfel, duminică Iordache a afirmat că vrea să „închidă odată această definiţie a abuzului în serviciu” şi că, dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal”.

„Vrem să închidem odată această definiţie a abuzului în serviciu pentru că prea s-au întâmplat aceste abuzuri în ultima perioadă şi acestea nouă ne-au dat de gândit. Vom discuta, înţeleg că există o propunere din partea Ministerului Justiţiei cu un prag minimal, dar, repet, e foarte important să nu mai existe abuzuri. Dacă există prejudiciu, nu înseamnă că trebuie să existe dosar penal. Se va merge în civil, se recuperează banii şi gata”, a declarat Iordache.

Joi, Comisia Iordache a votat aproximativ 100 de amendamente.

Astfel, comisia a abrogat literele d) şi g) din articolul 112 indice 1 din Codul penal, în sensul că pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracţional nu se mai dispune confiscarea extinsă. Un alt amendament prevede reducerea tuturor termenelor din Codul penal pentru acordarea liberării condiţionate. Astfel, pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiţionată se dispune după executarea a jumătate din durată, iar pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea a doar unei treimi din durata pedepsei.

Un alt amendament adoptat de Comisia Iordache, la propunerea Forumului Judecătorilor, prevede că se oferă circumstanţe atenuante dacă este acoperit integral prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. De asemenea, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive, prevede un alt amendament adoptat de comisie.

Comisia a mai decis, joi, în modificările adoptate la Codul Penal, că fostul soţ este membru de familie. Astfel, la articolul 177, prin membu de familie se înţelege soţul sau fostul soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii. În forma actuală, prin membru de familie, potrivit Codului penal, se înţelege soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.

PSD-ALDE a propus şi abrogarea alin. (2) din Articolul 175 din Codul penal care se referă la funcţionarul public. Deputatul UDMR Marton Arpad a spus că definiţia actuală a funcţionarului public ajută multe ONG-uri să aibă acest statut. “De asemenea, este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”, se arată în alineatul abrogat din forma actuală a Codului penal. Astfel, un funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti, scrie în alin (1) al articolului 175 din Codul penal care a rămas în vigoare în forma iniţială.

Codul administrativ

În 11 iunie, Senatul a adoptat cu 85 de voturi „pentru”, 21 de voturi „împotrivă” şi 11 abţineri, proiectul de lege pentru elaborarea Codului administrativ. Pe 27 iunie, plenul Camerei Deputaţilor a decis, înainte de votul final, retrimiterea Codului administrativ la Comisie.

Potrivit unor surse, pentru a nu vota moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, care a fost respinsă săptămâna trecută, PSD ar fi promis UDRM că va introduce în proiectul de lege privind Codul administrativ un amendament care permite introducerea unui prag de 20% pentru limba maternă în administraţiile publice locale. Iniţial, acest amendament a fost respins de Comisie.

Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ a adoptat un amendament care prevede ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate.

„Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în amendament.

O altă modificare le permite aleşilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

De asemenea, potrivit propunerii, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la al. 1 se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.