Monte dei Paschi di Siena, considerată cea mai slabă instituţie din rândul marilor bănci din Uniunea Europeană, trebuie să îşi cureţe bilanţul de creditele neperformante şi în paralel să strângă cinci miliarde de euro până la finele acestei luni, în caz contrar urmând să fie restructurată de organismele europene de reglementare. Însă speranţele băncii că va putea să strângă fonduri de la investitori privaţi încep să se risipească, iar un eventual faliment al Monte dei Paschi di Siena ar zgudui sistemul bancar italian.
În cazul în care planul de recapitalizare al Monte dei Paschi di Siena va eşua, noul Guvern condus de Paolo Gentiloni ar putea să se reunească săptămâna aceasta pentru a emite un decret de urgenţă vizând injectarea de capital public. Însă intervenţia statului ar putea fi un subiect delicat având în vedere că, în conformitate cu noile prevederi europene privind ajutoarele de stat acordate băncilor, investitorii trebuie să suporte unele pierderi înainte ca banca să poată primi bani de la stat.
Aprobarea parlamentară pentru planul Guvernului de 20 de miliarde de euro era necesară pentru a permite statului Italian să contracteze noi datorii. Povara datoriei publice a Italiei, echivalentă cu 133% din PIB, este a doua ca mărime din zona euro după cea a Greciei.
În conformitate cu măsura adoptată miercuri de Parlamentul de la Roma, statul poate împrumuta bani pentru a oferi ‘un nivel adecvat de lichiditate în sistemul bancar’ şi a consolida capitalul băncilor prin ‘subscrierea de noi acţiuni’.
Înaintea votului din Parlament, ministrul italian al Economiei, Pier Carlo Padoan, a promis că îi va proteja pe micii investitori de pierderi. ‘Impactul asupra deponenţilor, în situaţia în care va avea loc o intervenţie a statului, va fi absolut minimal sau non-existent’ a spus Padoan în faţa parlamentarilor.
Un eventual faliment al Monte dei Paschi, cea mai veche bancă din lume, ar pune în pericol economiile a zeci de mii de italieni şi, de asemenea, ar avea repercusiuni asupra întregului sector bancar italian, care are credite neperformante de 360 de miliarde de euro, aproape o treime din totalul întregii zone euro.