Parlamentului European ar putea bloca fondurile structurale pentru sancţionarea statelor UE ce nu primesc refugiaţi

Printre propunerile avansate în vederea revizuirii regulamentului de la Dublin (ce reglementează soluţionarea cererilor de azil în Uniunea Europeană), Comisia Europeană a cerut instituirea unui mecanism automat şi permanent de împărţire prin cote obligatorii între statele Uniunii Europene a solicitanţilor de azil care vor ajunge de acum înainte în blocul comunitar, precum şi obligarea statelor membre care nu acceptă acest mecanism să plătească amenzi de 250.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.

Noul sistem de cote obligatorii de refugiaţi vine suplimentar faţă de cel adoptat în luna septembrie 2015 şi care prevede redistribuirea a 160.000 de migranţi.

Dar în opinia eurodeputatei Cecilia Wikstrom, ‘nu este etic să pui un preţ pe o persoană’ şi în locul amenzii de 250.000 de euro ar trebui căutate măsuri alternative, cum ar fi blocarea fondurilor structurale pentru ţările care nu acceptă să preia migranţi conform unor cote obligatorii, idee care de altfel a mai fost avansată în trecut de diverşi oficiali europeni.

Mai mult decât atât, în textul pe care-l va prezenta Parlamentului European, eurodeputata suedeză cere să se elimine verificările efectuate în prezent asupra refugiaţilor care sunt relocaţi în alte ţări din UE. Aceste verificări sunt efectuate de ţările membre pentru a vedea dacă un migrant prezintă riscuri de securitate şi dacă el îndeplineşte condiţiile pentru a primi azil.

Conform propunerii Comisiei Europene privind cotele obligatorii permanente, fiecărei ţări a Uniunii Europene i se va aloca un procent din totalul migranţilor extracomunitari veniţi în UE, pe baza unui algoritm ce va lua în calcul populaţia fiecărei ţări, PIB-ul ei şi numărul de refugiaţi deja primiţi. Dacă numărul migranţilor veniţi din afara UE ajunge la 150% din cota de referinţă a unei ţări anume, atunci se va activa automat mecanismul de redistribuire a migranţilor. În propunerile pe care le va avansa Cecilia Wikstrom se solicită coborârea acestui procent la 100%.

Conform unor surse din Parlamentul European consulate de agenţia EFE, propunerile eurodeputate suedeze se bucură de un sprijin substanţial din partea marilor grupuri politice din legislativul european.

Totuşi, aceste propuneri ar putea suferi modificări în timpul dezbaterilor din plen, precum şi în timpul negocierilor ulterioare din Consiliu, unde sunt reprezentate statele membre şi unde îndeosebi cele patru ţări ale grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) şi-ar putea manifesta din nou respingerea faţă de impunerea unor cote de refugiaţi.

Aceste patru ţări, împreună cu Austria, Bulgaria şi Croaţia, au fost atenţionate săptămâna trecută de Comisia Europeană, care a avertizat că ia în calcul iniţierea unor proceduri de infringement împotriva statelor ce refuză să preia migranţi conform cotelor obligatorii adoptate în septembrie 2015.

Decizia adoptată atunci prevede că până în septembrie 2017 trebuie relocaţi în statele UE 160.000 de refugiaţi aflaţi în taberele amenajate în Italia şi Grecia. Conform datelor Comisiei Europene, până la 27 februarie 2017 au fost efectiv relocaţi numai 13.546. Austria, Polonia şi Ungaria nu au preluat niciun refugiat din aceste cote, în timp ce Slovacia a preluat numai 16, Cehia 12, Croaţia 19 şi Bulgaria 29. Conform aceloraşi date, România a preluat 568 de refugiaţi.