Parteneriatul Estic al UE nu este îndreptat împotriva Rusiei. Cine spune asta
”Programul Parteneriatului Estic nu este un program antirusesc și nu este îndreptat împotriva cuiva anume. Problema legată de o colaborare mai strânsă între UE și aceste state este aceea că ea răspunde intereselor acestor state și alegerii lor”, a declarat șeful diplomație de la Tallinn într-un interviu pentru Interfax.
”Poate suna oarecum idealist, dar nu văd în principiu de ce ar trebui cineva să fie agresiv sau să arate o nervozitate excesivă” în această problemă, a adăugat ministrul estonian, făcând aluzie la atitudinea Moscovei față de politica de apropiere a unor foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia, de Uniunea Europeană.
Referindu-se la preconizata semnare de către Ucraina a Acordului de asociere și liber schimb cu UE și parafarea unor acorduri similare cu Republica Moldova și Georgia la apropiatul summit de la Vilnius din noiembrie, Urmus Paet a insistat că nu vede motive pentru ”un conflict” pe acest subiect. ”Uniunea Europeană are încheiate acorduri de liber schimb cu o serie de alte state, ceea ce nu înseamnă că acestea nu pot avea relații bune, inclusiv economice, cu alte țări, inclusiv și cu Rusia”, a continuat ministrul estonian. ”Nu înseamnă că aceste state trebuie să fie a priori închise pentru colaborarea cu state terțe. Fiecare stat are posibilitatea de a hotărî singur ce fel de acorduri dorește să încheie și cu cine”, a apreciat el.
Moscova a fost adesea acuzată de utilizarea armei comerciale pentru a face presiuni asupra țărilor din fosta URSS care doresc să se apropie de UE în cadrul Parteneriatului Estic /Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia, Azerbaidjan/.
Rusia a blocat recent importurile de la un mare producător ucrainean de dulciuri și a interzis importurile de vin din Republica Moldova, sancțiuni comerciale considerate de Parlamentul European drept ‘acoperiri pentru o presiune politică evidentă’.
Într-o rezoluție adoptată la mijlocul lunii septembrie, eurodeputații cereau Rusiei să pună capăt presiunilor ‘inacceptabile’ asupra țărilor din fosta URSS, subliniind că Moscova trebuie ‘să respecte dreptul suveran’ al acestor state ‘de a-și face propriile alegeri politice’.