Acord istoric România-Ungaria-Azerbaidjan. Parteneriatul strategic în domeniul energiei verzi a fost semnat în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene

Acordul va oferi cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei, prin sistemul european de transport.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între UE, reprezentată de CE, şi Azerbaidjan, fiind şi un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.

Acordul dintre guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei va conecta cele două maluri ale Mării Negre şi ar putea transporta electricitate către Moldova, Balcanii de Vest şi Ucraina, a declarat, sâmbătă, la Bucureşti, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„De la începutul războiului Rusiei am decis să renunţăm la combustibilul fosil de provenienţă rusă şi să diversificăm opţiunile către parteneri fiabili în domeniul energiei, precum cei de la această masă. Şi funcţionează. Uniunea Europeană a fost capabilă să compenseze reducerile de gaz provenit din Rusia. Dar nu vorbim doar de gestionarea unei situaţii geopolitice noi. Este vorba de crearea unui viitor pentru noi în ceea ce priveşte sursele de energie curate, accesibile şi sigure, iar acestea sunt formele de energie regenerabilă”, a arătat şefa Executivului comunitar.

Ea a spus că „acest proiect va conecta cele două maluri ale Mării Negre şi, mai departe, către regiunea Mării Caspice, atât în ceea ce priveşte comunicarea digitală, cât şi energia”.

„Cablul electric de sub Marea Neagră prezintă multiple oportunităţi. Acest proiect ar putea aduce Georgiei, o ţară cu destin european, beneficii considerabile. Ar putea transforma ţara într-un hub de energie electrică şi ar putea-o integra în piaţa de electricitate a UE. Cablul de sub Marea Neagră ar putea transporta electricitate către vecinii noştri din Moldova şi Balcanii de Vest şi desigur către Ucraina. Va ajuta la reconstrucţia sistemului energetic ucrainean şi la reconstrucţia ţării”, a evidenţiat Ursula von der Leyen.

Ea a concluzionat că, în acest context, „putem spune că ambele maluri ale Mării Negre nu au fost niciodată mai aproape”.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a declarat că „având în vedere contextul actual de securitate din cauza agresiunii militare împotriva Ucrainei trebuie să cooperăm mai bine şi să dăm dovadă de mai multă solidaritate pentru a aborda obstacolele actuale”.

„Acest acord constituie un cadru pentru cooperarea pe termen lung între ţările noastre într-o serie de domenii foarte importante, mai întâi producţia, transportul şi comercializarea de energie, apoi dezvoltarea unei noi infrastructuri, inclusiv a unui cablu submarin prin Marea Neagră, apoi proiecte cu privire la hidrogenul verde şi apoi eficienţa. Este vorba despre un acord ambiţios care arată că putem să aducem împreună o contribuţie serioasă la întărirea securităţii energetice europene şi va contribui la o creştere durabilă a cooperării în regiune”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, citat de Agerpres.

El a subliniat importanţa energiei verzi.

„Situaţia actuală ne afectează pe toţi. Climatul de securitate şi dificultăţile economice înseamnă că este nevoie de mai multe interconexiuni, de mai multă cooperare la nivel regional şi global. Cooperarea noastră energetică (…) va spori adaptabilitatea noastră în domeniul energetic, dar şi numărul şi calitatea rutelor de transport. Potenţialul energiei verzi în zona Caspică, mai ales în Azerbaidjan, este mare. Este nevoie de o gândire în viitor şi de preluarea iniţiativei în această materie în regiunea noastră”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a spus că etapa viitoare o reprezintă cablul submarin din Marea Neagră.

„Ne dorim şi sporirea legăturilor de transport maritim de la Constanţa în Georgia Aceste eforturi vor spori conectivitatea şi cu Azerbaidjanul şi mai departe cu Asia Centrală”, a adăugat el.

Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a declarat sâmbătă că ţara sa va deveni un furnizor important de energie electrică pentru Europa, în special de energie verde.

„Această înţelegere este un pas pentru a crea un coridor pentru energia verde. (…) Azerbaidjanul îşi lărgeşte aria de acţiune geografică furnizând gaz către pieţele europene. Este o situaţie de win-win pentru că Europa are nevoie să-şi întărească securitatea energetică, iar Azerbaidjanul are nevoie de pieţe de desfacere pentru resursele uriaşe pe care le are. Astăzi începem să construim un nou ‘pod’ din Azerbaidjan către Europa. Ţara noastră va deveni furnizor important de energie electrică către Europa, mai ales de energie verde”, a spus preşedintele Republicii Azerbaidjan.

El a mai arătat că ţara sa a exportat anul trecut 8,2 miliarde metri cubi de gaz către UE, iar anul acesta – 11,3 miliarde metri cubi de gaz.

„Anul viitor vor fi cel puţin 11,6 miliarde metri cubi de gaz”, a informat Ilham Aliyev, amintind de semnarea de către Romgaz a unui acord de livrare de gaz din Azerbaidjan către România începând din ianuarie.

Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban, vor semna, la Palatul Cotroceni, Acordul privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi. La eveniment participă şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Klaus Iohannis.

Acordul cvadrilateral interguvernamental va oferi cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei, prin sistemul european de transport, scrie News.ro.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, şi Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în acelaşi timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway, scrie News.ro.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, sâmbătă, că acordul între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi „răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi şi securitatea energetică”, arătând că ţara noastră este angajată să investească în producţia de energie şi infrastructura energetică.

„Acordul răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi şi securitatea energetică. Prezenţa preşedintelui CE subliniază importanţa strategică a acordului din perspectiva UE. În vremuri de criză trebuie să rămânem uniţi, să ne aducem la un loc potenţialul şi resursele noastre. România este angajată să investească în producţia de energie şi infrastructura energetică şi în cooperare cu partenerii noştri să promoveze securitatea energetică pentru noi şi întreaga regiune. Ca o consecinţă, România va juca un rol important ca ţară de tranzit şi ca un hub energetic, oferind alternative vecinilor şi partenerilor noştri din UE, dar şi Republicii Moldova şi Ucrainei. Acordul reprezintă un pas înainte către întărirea cooperării bilaterale pe termen lung în domeniul energetic”, a spus premierul, la Palatul Cotroceni.

El a afirmat că semnarea acestui document reprezintă o „piatră de hotar importantă în cadrul eforturilor UE de a creşte ponderea energiei verzi în lupta împotriva încălzirii globale şi întăririi capacităţii de a face faţă în acest domeniu”.

„Putem astfel să facem faţă mai bine provocărilor cu care ne confruntăm cu toţii în criza energetică exacerbată de războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina, de efectele pandemiei, de inflaţie. Piaţa energetică are preţuri mari şi este volatilă în momentul de faţă în toată lumea”, a spus premierul.

Nicolae Ciucă a apreciat progresele în materia transmiterii de combustibil din Azerbaidjan în România în 2023.

„Astfel, vom avea o siguranţă suplimentară în această materie”, a adăugat premierul.

Un proiect dorit și de vecinii noștri

„Pe lângă extinderea Coridorului Sudic de Gaze, vom dezvolta și un coridor de energie verde care să conecteze Azerbaidjanul cu Europa. Există două modalități eficiente de a realiza această inițiativă: prin partea continentală a Azerbaidjanului, coridorul Zangazur și Nakhcivan din Azerbaidjan spre Turcia și Europa, precum și prin cablul submarin al Mării Negre prin Georgia, România și Ungaria”, a spus recent Elnur Soltanov, ministrul adjunct al Energiei din Azerbaidjan.

Azerii spun că au un mare potențial de generare de energie regenerabilă. Cablul submarin de transport pe sub Marea Neagră, o idee mai veche a României, dar care voia să se conecteze doar cu Turcia, este proiectat acum să traverseze Marea Neagră de la est, din Georgia, la vest, în România. În total 1.195 kilometri (dintre care 1,100 km pe sub apă) la o capacitate de 1.000 MW, inclusiv cu o conexiune digitală pentru comunicații.

În august, operatorul sistemul energetic georgian GSE a confirmat „cooperarea activă” cu  omologul său din România, Transelectrica, și cu „ministerele relevante din România, Armenia și Azerbaidjan”.

Imediat, proiectul a stârnit interesul Ungariei. “Ungaria se va alătura unui proiect la scară largă de transport de energie electrică verde din Azerbaidjan către țară și pe piața europeană (…) Azerbaidjanul are un potențial semnificativ neexploatat pentru energie regenerabilă (…) Am convenit că Ungaria se va alătura acestui plan de anvergură, deoarece proiectul ar putea primi sprijin UE numai dacă există participarea a cel puțin două state membre ale UE. Astfel, electricitatea verde poate fi transportată în țara noastră, și o putem folosi și transporta mai departe către piața europeană”, spunea în august ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó.

Mai mult, Serbia, aliat tradițional al Rusiei în Europa și țară în care industria energetică este controlată practic de Gazprom, cere și ea proiectul: “Lucrăm la crearea unei interconexiuni între Serbia şi Bulgaria, pentru a putea cumpăra cantităţi semnificative de la prietenii noştri din Baku. Am abordat de asemenea transportul electricităţii şi vom discuta cu partenerii europeni despre conexiuni, fiind vorba despre un cablu prin Marea Neagră ce ne-ar asigura securitatea energetică”, a spus preşedintele sârb Aleksandar Vucic după o întrevedere la Belgrad cu omologul său azer Ilham Aliev, luna trecută.

Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban, urmează să semneze Acordul privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi. La eveniment participă şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.