Partenerul sud-african al IULIUS își retrage 50 de milioane de euro din proiectul imobiliar de la Romexpo
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2021/03/romexpo.png)
RMB Holding, acționarul RMH Property, care deține participații în Atterbury Europe și Atterbury România, și-a anunțat acționarii că 50 de milioane de euro care erau alocate pentru proiectul imobiliar din București se vor întoarce în conturile acționarilor.
Împrumutul de 50 de milioane de euro către Atterbury Europe urma să convertit în acțiuni, însă au apărut problemele juridie legate de terenul de la Romexpo. „Ca atare, boardul RMB va restitui capitalul angajat către Atterbury Europe și grupul Iulius, destinat dezvoltării proiectului din București, ca dividend special”, a anunțat compania pe 9 aprilie la Bursa de la Johannesburg.
În noiembrie 2018, RMH Property a încheiat un parteneriat cu Atterbury Europe și Iulius Group pentru dezvoltarea unui nou hub cu spații de birouri, divertisment, retail și locuințe rezidențiale. Atunci, RMH a investit circa 40,3 milioane de euro în fondarea Atterbury Bucharest, iar alte 104 milioane de euro erau alocate pentru perioada 2019-2021. În plus, RMH Property alocase și credit de 50 de milioane de euro pentru proiect. Acest angajament era deținut de Atterbury Europe în depozit, în numerar și sub controlul RMH Property până la clarificarea statutului terenului de la Romexpo.
Ce spune IULIUS
„Parteneriatul cu Atterbury Europe continuă cu succes pentru proiectele comune, inclusiv cele în construcție. În același timp, avem garanția partenerilor privind menținerea direcției de implicare în dezvoltarea unor viitoare proiecte de amploare pe piața din România, pentru care, atunci când acestea vor deveni concrete, se va stabili și structura investițională. Deocamdată, prioritatea noastră sunt proiectele demarate și activitatea de operare a singurelor ansambluri mixed-use de regenerare urbană din România”, este răspunsul IULIUS la solicitarea Economica.net.
În 2017, Atterbury Europe achiziționa 50% din părţile sociale ale firmelor prin care antreprenorul român Iulian Dascălu a dezvoltat patru malluri. În plus, companiile Iulius şi Atterbury au înființat un fond financiar comun, cu cote egale de participare, pentru a dezvolta proiectul mixt Openville din Timişoara.
Mutarea lui Iohannis
Pe 31 martie 2021, președintele Klaus Iohannis a anunațat că a refuzat promulgarea Legii care dă gratuit terenul Romexpo către CCIR și a trimis-o în Parlament. „În acest context, considerăm că stabilirea interdicției de vânzare, de ipotecare, ori de schimbare a destinației (desfășurarea exclusiv a activității specifice CCIR cu caracter de continuitate), corelativ cu precaritatea normei de la art. III alin. (5) din legea supusă reexaminării, nu poate avea valoarea unei garanții suficiente”, se arată în comunicatul Adminstrației Prezidențiale.
Context
Pe scurt, în 2017, dezvoltatorul Iulius, deținut de omul de afaceri Iulian Dascălu, împreună cu sud-africanii de la Atterbury, intrau în negocieri cu cei de la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) pentru dezvoltarea zonei Romexpo. CCIR are din 2004 drept de folosință pentru o perioadă de 49 de ani a terenului de 46 de hectare unde se află centrul expozițional. Legea care urma să treacă terenul Romexpo în proprietatea CCIR a fost votată în septembrie, însă USR a atacat decizia la Curtea Constituțională, care a decis că totul este constituțional.
În tot acest timp, dezvoltatorul NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din România, a atras atenția prin comunicări în presă că tranferul aduce prejudicii statului și a sesizat Comisia Europeană. Este o practică generală ca Comisia să adreseze întrebări sau clarificări statelor membre în cazul unei plângeri, să ofere statului membru posibilitatea de a răspunde sau de a-și prezenta propriile argumente.
NEPI Rockcastle și-a anunțat și intenția de a cumpăra terenul la valoarea de piață, inclusiv de organizarea unei licitații internaționale, sau intrarea în parteneriat pentru dezvoltarea proiectului.
Întoarcerea legii în Parlament înseamnă un pas înapoi pentru dezvoltarea proiectului de aproape 3 miliarde propus de asocierea CCIR și Iulius, și rămâne de văzut dacă va mai prinde contur în forma prezentată.