Pasajul de la Piaţa Presei Libere – inutil pentru ONG-uri, util pentru municipalitate
La sediul Primăriei Capitalei s-au întâlnit marţi, într-o şedinţă pentru dezbaterea publică a proiectului privind Planul Urbanistic Zonal (PUZ) Piaţa Presei Libere – Pasaj rutier subteran, mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi ai administraţiei publice locale, pentru a-şi expune opiniile legate de acest proiect de infrastructură.
Întâlnirea a fost organizată înainte de supunerea PUZ spre aprobare în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
„Suntem, fără discuţie, împotrivă. Faptul că (pasajul – n.r.) nu face decât să aducă mai multă poluare aerului, distrugând inclusiv spaţiul verde existent, ne face să nu avem ce să discutăm. Gradul de sănătate al bucureştenilor este execrabil şi, cu creşterea traficului şi cu distrugerea spaţiilor verzi, va fi «la superlativ»”, a declarat, cu acest prilej, Nicolae Rădulescu Dobrogea, reprezentant al organizaţiei Eco Civica.
La rândul său, vicepreşedintele Eco Civica, Dan Trifu, a arătat că realizarea acestui pasaj încurajează traficul spre centrul Bucureştiului, lucru ce a dus la monitorizarea Capitalei de către organisme internaţionale, din punct de vedere al calităţii mediului. „Cu fiecare pasaj pe care îl facem, coada de maşini se mută spre centrul Capitalei. Cu cât este mai promovat traficul spre centrul Capitalei, cu atât liniile RATB care circulă acolo sunt mai goale. Deci pierdem de două ori. Avem şi poluare, avem şi linii nerentabile ale RATB”, a spus Trifu.
Un alt reprezentant al societăţii civile a arătat că pasajul este inutil deoarece în zonă „nu există blocaje majore ale circulaţiei în comparaţie cu alte capitale europene”, acesta agresând mediul şi patrimoniul, iar construirea ar urma să înrăutăţească calitatea vieţii bucureştenilor.
„Pasajul este inutil din punct de vedere al traficului, pentru că în alte capitale europene circulaţia pe artere similare şi la ore de vârf este cu mult mai intensă şi cozile la semafoare sunt mult mai lungi, agresează patrimoniul, fiind compromisă valoarea de arteră a bulevardului Kiseleff şi perspectiva către Arcul de Triumf, şi agresează mediul, pentru că propune defrişarea plantaţiei înalte de pe Kiseleff”, a declarat Roxana Wring, reprezentanta Asociaţiei Pro.Do.Mo.
Printre organizaţiile societăţii civile care s-au declarat contra proiectului se află şi ONG-uri care susţin că nu există bani pentru realizarea acestuia, iar deschiderea unui nou şantier în Capitală, simultan cu cele din alte zone, nu este benefic Bucureştiului. „Suntem contra proiectului pentru că nu sunt bani să deschidem alt şantier pe care să-l ţinem în lucru patru-cinci ani. Şi, de fapt, nu e tocmai util, pentru că e vorba de 180 de secunde de aşteptare la semafoare, pe care ni le asumăm şi nu trebuie să plătim 18 milioane de euro”, a declarat Irina Zamfir, reprezentantă Active Watch.
Şeful Direcţiei de Infrastructură şi Sistematizarea Circulaţiei din Primăria Capitalei, Ion Dedu, a arătat că este vorba despre un proiect care rezolvă problema circulaţiei din nodul de la Piaţa Presei Libere şi că acest pasaj a fost gândit astfel încât să aibă minime intervenţii asupra mediului, dar şi asupra zonei cu o valoare arhitecturală crescută.
„Este un proiect care rezolvă problema din nodul de circulaţie din Piaţa Presei Libere, atât pentru etapa actuală, cât şi pentru etapa viitoare, când Bulevardul Poligrafiei se va dezvolta până în zona Şoselei Odăii şi va conecta, practic, zonele de dezvoltare din Otopeni şi Mogoşoaia”, a spus Ion Dedu, care a arătat că, deşi arterele de circulaţie care ajung în Piaţa Presei au capacitatea necesară unui trafic intens, având câte patru benzi pe sens, ele intră într-un „nod care nu are capacitate de preluare”.
Reprezentantul municipalităţii a mai arătat că a fost propusă o soluţie care afectează la minim zona, acest pasaj fiind unidirecţional şi cu două ieşiri, respectiv către bulevardele Kiseleff şi Expoziţiei.
„Pasajul va fi unidirecţional, şi nu bidirecţional, cum era prevăzut iniţial, şi va avea două ieşiri, una către bulevardul Kiseleff şi o alta către bulevardul Expoziţiei, aceasta fiind unica soluţie ce rezolvă problema traficului în acea zonă”, a mai spus Dedu, potrivit căruia cele mai recente studii au fost făcute în ultimele zile, când traficul, deşi este redus pe perioada vacanţei, nu este fluent.
Arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, s-a arătat pentru construirea acestui pasaj, precizând că a acordat avizul pozitiv deoarece proiectul a fost făcut astfel încât „esteticul zonei” să fie minim afectat. „Analiza făcută pentru construcţia acestui pasaj spune că este util şi necesar, din punct de vedere al efectului este pozitiv, din punct de vedere al mediului este pozitiv, pentru că elimină noxele maşinilor blocate în aşteptare, iar din punct de vedere estetic zona este minim afectat. El este făcut foarte atent, astfel să distrugă cât mai puţin aspectul estetic, este lateral bulevardului Kiseleff, şi nu central pe această arteră”, a explicat Pătraşcu.
În ceea ce priveşte costurile de realizare a pasajului subteran de la Piaţa Presei Libere, Ion Dedu a precizat că acesta va costa 18 milioane de euro, municipalitatea având asigurată, în bugetul pe 2013, suma necesară începerii lucrărilor, termenul de finalizare al acestora fiind de 18 luni. „Aşteptăm aprobarea PUZ-ului, după care putem să dăm ordinul pentru începerea lucrărilor. Avem constructorul, deoarece a fost organizată licitaţia atât pentru faza de proiectare, cât şi pentru cea de execuţie. Avem asigurat în buget o sumă care ne perrmite începerea acestor lucrări”, a subliniat directorul Ion Dedu.
Potrivit lui Dedu, aprobarea PUZ este necesară nu numai pentru realizarea pasajului subteran, ci şi pentru coordonarea altor proiecte privind infrastructura în zonă, respectiv construcţia metroului şi a altor pasaje pietonale sau parcări.
Pasajul rutier Piaţa Presei Libere va permite, potrivit municipalităţii, subtraversarea acestei zone pe orice direcţie, urmând să asigure legătura dintre transportul public de suprafaţă, respectiv linia de tramvai şi liniile de autobuze, cu staţia viitoarei magistrale 6 de metrou.
Intrarea în pasaj se va face pe direcţia Şoselei Bucureşti-Ploieşti spre Bulevardul Kiseleff, iar ieşirea, pe Bulevardul Kiseleff, dar şi pe bulevardul Mărăşti.
Zona analizată şi reglementată prin acest PUZ este cea a intersecţiei dintre bulevardul Poligrafiei – Şoseaua Bucureşti-Ploieşti – Şoseaua Kiseleff – bulevardul Mărăşti.
În prezent, Şoseaua Bucureşti – Ploieşti are trei benzi spre centrul de ieşire din sensul giratoriu şi patru benzi în sensul de intrare în giratoriu, bulevardul Poligrafiei are patru benzi pe fiecare sens, bulevardul Mărăşti – două benzi pe fiecare sens, iar Şoseaua Kiseleff – trei benzi plus o bandă între spaţiile verzi centrale pe fiecare sens.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat în martie, la emisiunea „După 20 de ani” difuzată de Pro TV, că realizarea pasajului nu va afecta traficul pe DN 1, la cea mai mare intrare în Bucureşti, prin nord. „Mă duc (cu lucrările – n.r.) în spatele perdelei de pomi şi nu deranjez pe nimeni”, a explicat atunci Oprescu.
De asemenea, edilul a arătat, cu acelaşi prilej, că lucrarea a fost atribuită deja, prin licitaţie, firmei Apolodor a omului de afaceri Radu Ouatu, care va realiza obiectivul în asociere cu o societate germană.
Sorin Oprescu a mai spus atunci că proiectul a fost blocat timp de patru ani de organizaţiile neguvernamentale care au contestat Planul Urbanistic Zonal (PUZ), refăcut de trei ori din acest motiv. „Acum, n-au mai avut ce să spună, s-a dat drumul la PUZ”, a adăugat edilul.