„Biserica trebuie să înţeleagă şi să aleagă. Trăim în secolul XXI. Este nevoie de bani. …„E o discuţie ce se poartă în interiorul Guvernului. Fie să retrocedăm ce au de retrocedat şi atunci găsim o cale de impozitare pentru că aşa e normal”…„Dacă facem un calcul ultimii 10 ani sau ultimii 27 de ani de zile cu cât a finanţat statul român biserica română, o să vedem că sunt sume foarte importante. Dar trebuie să găsim un echilibru. Repet, propunerea pe care aş vrea să o fac nu am nicio îndoială ca va fi acceptată de BOR”, a susţinut Teodorovici, la Digi24, preluat de News.ro.
‘Din punct de vedere fiscal, cultele religioase din România sunt tratate ca organizaţii de drept privat şi utilitate publică, fiind asimilate ca regim fiscal cu ong-urile, fundaţiile, asociaţiile sau alte organizaţii nonprofit. Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozite pe terenurile şi clădirile aflate în folosinţă, pe salarii şi pe toate activităţile economice desfăşurate în cadrul entităţilor economice care funcţionează în interiorul său”, explică Patriarhia.
Potrivit Patriarhiei, cultele religioase nu plătesc TVA şi sunt scutite doar de impozitul pe venitul provenit din activităţile specifice cultului (vânzarea obiectelor de cult produse în interiorul instituţiei), venit care este în mod riguros reinvestit în întreţinerea locaşurilor de cult şi în activităţi cu caracter social-filantropic.
O situaţie finaciară a BOR arată că, în fiecare lună, valoarea totală a contribuţiilor la salariile personalului din Administraţia patriarhală este de 557.472 lei, iar suma plătită de Patriarhia Română la bugetul de stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale este de 575.087 lei. „Adică, ceea ce se primeşte de la bugetul de Stat sub forma sprijinului salarial se întoarce la bugetul public prin plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale aferente”, a precizat sursa citată..
Din cei peste 14.000 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, mai mult de 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică.
De asemenea, personalul bisericesc clerical şi neclerical se numără printre categoriile socio-profesionale din România cu cele mai mici salarii. În numeroase comunităţi din ţară, în special din mediul rural, din cauza sărăciei şi a migraţiei în străinătate, preoţii nu mai reuşesc să-şi completeze salariile din fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul salarial de la bugetul de Stat reprezentând unicul venit sigur pentru întreţinerea familiei. Anual sumele alocate în bugetul de Stat pentru cultele religioase reprezintă doar 0, 4 % din buget, adică de peste 10 ori mai puţin decât sumele alocate pentru învăţământ şi sănătate, potrivit datelor transmise de Patriarhia Română.