Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă: Am avut străini care în urma selecţiei ar fi trebuit să ocupe posturi de ingineri, dar după echivalarea studiilor au putut fi încadraţi maximum tehnicieni

Context

Aproape 52.000 de oameni din afara UE aveau permise de şedere în ţara noastră, în scop de angajare, la sfârşitul anului 2022, conform datelor comunicate pentru Economica.net de către oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Majoritatea provin din Nepal, Turcia şi Sri Lanka şi au între 18 şi 60 de ani. Peste 64% dintre străinii care muncesc în România sunt încadraţi în posturi de muncitor necalificat, reiese din analiza Economica.net bazată pe informaţiile pe care le-am obţinut de la IGI. Aceste date confirmă o realitate despre care Economica.net a scris mult în ultimii ani: tot mai mulţi români refuză posturi prost plătite, cu volum mare de muncă, fără perspective de promovare, care întreţin spirala sărăciei în muncă.

Economica.net publică a doua parte a interviului realizat cu Elena Panţiru, cofondatoarea Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă, despre problemele cu care se confruntă străinii veniţi la muncă în România şi angajatorii români care-i recrutează.

Economica.net: Care sunt posturile în cazul cărora angajatorii din ţara noastră întâmpină cele mai mari dificultăţi de integrare a cetăţenilor străini?

Elena Panţiru: Am avut străini care în urma selecţiei ar fi trebuit să ocupe posturi de ingineri, dar după echivalarea studiilor au putut fi încadraţi maximum tehnicieni, cu toate că studiile lor erau de același nivel cu cele ale cetățenilor români.

Pentru anumite profesii există resticţii pentru angajarea străinilor (lista profesiilor reglementate, conform Legii nr. 200/2004) sau trebuie să facă dovada acreditării pentru exercitarea profesiei de anumite instituții care există doar în România. De exemplu, pentru postul de motostivuitorist, pentru obţinerea avizului de muncă, străinul are nevoie pe lângă echivalarea studiilor, calificare și de autorizare ISCIR, autorizare pe care nu are cum să o obţină dacă el este dintr-un stat nonUE şi nu are nicio legătură cu ISCIR. Din cauza acestei autorizări, străinul respectiv nu va putea obţine aviz de muncă decât pe un post inferior celui de motostivuitorist.

Economica.net: Care sunt prevederile legislaţiei care afectează direct şi semnificativ recrutarea cetăţenilor străini?

Elena Panţiru: Un aspect important, intervenit în martie 2024, este acela că angajatorul trebuie să facă dovada desfășurării activității de minimum un an, conform art. 7, alin 2, litera d) din OG 25/2014, pentru funcția pentru care a solicitat aviz de muncă.
Dacă o societate este înființată de 10 ani și vrea să se dezvolte și în alt domeniu, nu numai în cel care activează de 10 ani, poate să solicite avize de muncă numai după un an de când este activă și desfășoară activitate conform noului obiect de activitate. Nu cred că este o abordare corectă, pentru că acel angajator trebuie să se descurce și să gestioneze cum poate, de multe ori și în condiții extrem de dificile, până trec cele 12 luni ca să poată angaja străini. Dacă în acest interval de 12 luni, de la momentul activării unui cod CAEN nou, nu găsește pe piața muncii din România niciun candidat, atunci cum și cât poate el să aștepte să poată angaja lucrători străini?

Salut modificarea legislativă prin care angajatorul trebuie să fi fost înfiinţat de minimum un an pentru a solicita avize de muncă, dar (prevederea conform căreia n. red) angajatorul trebuie să desfășoare activitatea de mai mult de un an într-un domeniu specific, deși funcționează de un anumit număr de ani, mi se pare mult prea restrictivă și fără sens. Stiu că aceste modificări au fost introduse pentru limitarea migrației ilegale, dar din păcate aceasta nu este o măsură constructivă.

Ar trebui identificate măsuri pentru evitarea termenelor foarte lungi de obținere a avizelor de muncă, a vizelor de muncă și a permiselor de ședere.

În acest moment, pentru angajarea unui străin în România, timpul de așteptare de la momentul selecției și până la momentul intrării străinului în România e de peste 10 luni.

Recunosc că în ultimul an am avut parte și de îmbunătățiri legislative, mulțumesc ințiatorilor pentru modificările recente, printre care amintesc: emiterea avizelor în format electronic, precum și emiterea CNP-ului odată cu avizul de muncă.
CNP-ul lucrătorilor străini a fost una dintre cele mai grave probleme. Străinii nu puteau fi asiguraţi la sistemul național de sănătate şi nici nu puteau fi înscriși la un medic de familie până nu aveau permisul, respectiv CNP-ul emis. În ultimii trei ani au fost județe care pentru emiterea permisului de muncă au avut nevoie de peste şapte luni însă. Din fericire, acum, la momentul intrării în România, străinii beneficiază de aceleși drepturi ca salariații români.

Precizare

Prin străin înţelegem cetăţean din afara UE, Spaţiului Economic European şi Elveţiei.

Prima parte a amplului interviu realizat cu Elena Panţiru poate fi citită aici:

Citeşte şi: