Hidroagregatul 3 şi hidroagregatul 5 de la Porţile de Fier 1 sunt oprite până în martie pentru reparaţii. De asemenea, alte două hidroagregate de la Porţile de Fier 2 au ieşit din funcţiune până luna viitoare, tot pentru reparaţii. În total, 450 de MW instalaţi ai hidrocentralei Porţile de Fier sunt indisponbili (400 de MW la PF1 şi 50 de MW la PF2), adică o treime din capacitatea totală a unităţii (partea românească) de 1.350 de MW.
Despre opririle planificate se vorbeşte în raportul pe decembrie 2015 al administratorului judiciar al companiei. Informaţia a fost confirmată la zi chiar de acesta, practician în insolvenţă Remus Borza. „Da, avem oprite patru hidroegregate. HA 5 va reintra în funcţiune la sfârşitul acestei luni, iar HA 3, abia în martie. Tot în martie, vom reporni două hidroagregate de la Porţile de Fier 2, pe care acum le avem oprite pentru revizie”, arată Borza. Potrivit acestuia, pierderea pe agregat, pentru fiecare zi în care este oprit, este de 150.000 de euro, în ceea ce le priveşte pe cele de 200 de MW de la PF1. Aceasta înseamnă 300.000 de euro pe zi pentru amândouă hidroagregatele, adică 10 milioane de euro într-o lună. Pierderile din oprirea hidroagregatelor mici, de la PF2, sunt mult mai reduse, dar înseamnă alte 100.000 de euro într-o lună.
De altfel, oprirea hidroagregatelor este vizibilă şi în producţia de energie a Hidroelectrica. În această perioadă, compania are o producţie zilnică, medie orară, de 1.300 – 1.500 MW, cu 30–40% sub luna trecută, în condiţiile unei hidraulicităţi asemănătoare între cele două luni.
Toate agregatele oprite la Porţile de Fier necesită reparaţii. Fie că sunt deteriorate, fie că nu funcţionează la parametrii aşteptaţi, acestea trebuie să intre în revizie, pentru că starea lor nu mai permite să fie lăsate în funcţiune. Lucrările vor fi făcute de echipe ale Hidroelectrica şi subcontractori. Reparaţiile ar trebui, de fapt, făcute de compania Andritz Hydro, cea care a câştigat 1 miliard de dolari, în perioada 1998 – 2005 din retehnologizarea tuturor agregatelor de la Porţile de Fier, pentru că hidroagregate sunt încă în perioada de garanţie, spun reprezentanţii Hidroelectrica. Elveţienii nu sunt însă de aceeaşi părere. Ei ar fi de acord să efectueeze reparaţiile, dar contra cost.
Potrivit rapoartelor realizate de administratorii Hidroelectrica, lucrările efectuate de elveţieni au fost precare. “La hidroagregatul nr. 5, la oprirea din anul 2008, cand s-a rupt butonul manivelei s-a constatat şi existenţa unei cantităţi de bronz măcinat în butuc, bronz provenit din uzura bucşilor. Să se stabilească motivul pentru care nu s-a solicitat contractorului să se repare pe propria cheltuială (…)”.
“La toate hidroagregatele retehnologizate s-au găsit cantităţi mari de bronz măcinat în butucul rotoarelor. Comisia va analiza calitatea materialului (bronzului) raportat la documentaţia tehnică de execuţie a bucşilor de bronz din butuc. Acolo unde este posibil, se va verifica corectitudinea execuţiei bucşilor având în vedere faptul că există rapoarte de verificare a stării mecanismelor. Se va verifica calitatea bucşilor din mecanismele vechi, neretehnologizate atât în ceea ce priveşte execuţia şi uzura acestora după 35 de ani de funcţionare, cât şi în ceea ce priveşte calitatea materialului”, se arată în raportul administratorului judiciar din noiembrie 2015.
Mai multe despre acest subiect şi despre necazurile Hidroelectrica cu Andritz Hydro puteţi citi aici.
Momentul de acum, cu patru hidroagregate ieşite din funcţiune la Porţile de Fier, este cum nu se poate mai prost pentru Hidroelectrica. Săptămâna viitoare, conform prognozei de la Metrologie şi Hidrologie, debitul Dunării va ajunge la 6.500 de metri cubi pe secundă, cu peste jumătate faţă de cei 4.000 de metri cubi pe secundă din prezent. Cu 450 de MW lipsă, Porţile de Fier vor fi total depăşite de situaţie, fiind nevoită să deverseze apă în bazinul inferior, fără a o uzina. „Asta înseamnă pierderi pentru noi, sume mari”, spune Borza.
Hidrocentrala Porţile de Fier 1 şi 2 are 2.700 MW putere instalată şi este cel mai mare complex de acest tip de pe Dunăre şi cea mai mare hidrocentrală din România. Cele două unităţi ale hidrocentralei sunt exploatate în mod egal de statul român şi de cel sârb. Porţile de Fier are un rol strategic în ţară fiind principalul reglator de sistem şi înseamnă cam 20% din capacitatea totală a Hidroelectrica. Astfel, în perioadele de penurie de electricitate grupurile intră în funcţiune pentru siguranţa energetică a ţării. Energia produsă de hidrocentrale este cea mai ieftină din ţară, la un cost de doar 70 de lei/MWh. Preţul mediu al energiei în piaţă este de 160-170 de lei/MWh