Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

Cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi. Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

La nivel de regiuni, zona Bucureşti-Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

‘Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia’, menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport, Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament.

Studiul se desfăşoară până la finalul anului, românii putând acorda în continuare note oraşului şi cartierului în care locuiesc prin completarea chestionarului propus de Storia.ro. Până în prezent, 234.155 de români au răspuns studiului lansat de platforma de imobiliare.

Pentru realizarea clasamentului, participanţii au fost rugaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în topul final.