Patru luni consecutive de scădere a producției industriale. Deși România arată bine în cifre, doar consumul pare să fie cheia

Conform ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), producția industrială a scăzut (atât în dinamica lună la lună, dar și din perspectiva an la an), evoluție influențată de o serie de factori: diminuarea exporturilor, declinul cotațiilor internaționale la țiței și climatul meteo, susțin echipele de analiști economici al Băncii Transilvania și ING Bank.

Astfel, în dinamica lunară producția industrială a scăzut pentru a patra lună la rând în ianuarie, cu un ritm de 2,3%. Această evoluție a fost determinată de declinul producției în ramura energie și utilități cu 1% lună/lună. Pe de altă parte, ramurile prelucrătoare și extractivă au consemnat creșteri ale producției industriale cu ritmuri lunare de 0,1%, respectiv 1,1%.

Raportat la ianuarie 2015 producția industrială a consemnat un declin de 2%, notându-se scăderea producției în ramura extractivă cu 11.2% (pe fondul restructurărilor, dar și în contextul nivelului redus al cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime). De asemenea, producția în energie și utilități a scăzut 8,9% an/an, dat fiind că în ianuarie 2016 temperaturile au fost mai ridicate comparativ cu ianuarie 2015. Nu în ultimul rând, producția a scăzut cu 0,8% an/an în industria prelucrătoare, pe fondul unui debut de an mai slab pentru exporturi (date fiind turbulențele din piețele financiare internaționale și provocările cu care se confruntă economiile emergente și în dezvoltare).

În schimb, producția de bunuri intermediare și producția de bunuri de folosință îndelungată au crescut cu ritmuri an/an de 2,4%, respectiv 10,5%, evoluții care reflectă climatul favorabil din sfera consumului privat. Pe de altă parte, producția de bunuri de capital a scăzut cu 2.6% an/an, pe fondul incertitudinilor induse la nivel investițional de turbulențele din piețele financiare internaționale din primele săptămâni ale anului. De asemenea, producția de bunuri de uz curent a consemnat un declin de 6,3% an/an.

Cele mai dinamice ramuri ale industriei prelucrătoare din perspectiva evoluției anuale a producției în luna ianuarie au fost: mobila (13,4% an/an), hârtie (15% an/an), produse din tutun (44% an/an) și alte produse din minerale nemetalice (48,3% an/an).

Pe de altă parte, producția a consemnat scăderi importante în următoarele ramuri: calculatoare & produse electronice / optice (-12,3% an/an), încălțăminte/blănuri (-14,5% an/an), produse chimice (-20,6% an/an) și reparare/întreținere/instalare mașini și echipamente (-27,1% an/an).

În ciuda evoluției nefavorabile din luna ianuarie previzionăm revenirea producției industriale pe o tendință ascendentă, scenariu susținut de perspectivele favorabile pentru dinamica cererii interne și a exporturilor.

FMI previzionează o creștere a economiei interne cu 4,2% an/an în 2016, respectiv cu 3,7% an/an în 2017 și recomandă autorităților să renunțe la adoptarea măsurilor de relaxare cu introducere din 2017, conform preverilor din Noul Cod Fiscal (amânarea acestor măsuri ar putea conduce la atenuarea deficitului bugetar spre 2% din PIB în 2017, în scenariul FMI).