Patru state membre UE resping planul lui Cameron cu privire la limitarea ajutoarelor migranţilor

Fostul premier polonez Donald Tusk, preşedintele Uniunii Europene, însărcinat să medieze un acord pe tema renegocierii relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană (UE), a anunţat că şefii de stat şi de guverne vor trebui să depună un „efort suplimentar” în vederea ajungerii la un acord în acest sens.

El a făcut acest anunţ după ce Polonia, Slovacia, Cehia şi Ungaria au ajuns marţi la o poziţie comună, prin care resping propunerile vizând limitarea ajutoarelor destinate copiilor muncitorilor migranţi originari din Europa de Est – un punct-cheie în campania lui Cameron.

„Problema accesului la prestaţii sociale continuă să se afle printre cele mai sensibile”, a declarat Tusk în cadrul unei întâlniri cu premierul ceh Bohuslav Sobotka, care a prezidat un minisummit, luni, la Praga, al celor patru ţări din cadrul Grupului V4 (sau de la Vişegrad).

„Poziţia (membrilor Grupului) V4 este foarte clară. În acest sens, nu am nicio îndoială: sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se ajunge la un acord”, a subliniat preşedintele UE.

El a făcut acest anunţ în contextul în care Cameron urmează să-şi petreacă ziua de miercuri, înainte de summit, la sediul Guvernului, unde susţine o ultimă rundă de negocieri la telefon cu alţi lideri UE înainte să plece la Bruxelles.

Cameron pare că a primit sprijinul prinţului William în privinţa rămânerii Marii Britanii într-o Uniune reformată. Ducele de Cambridge a declarat că abilitatea Marii Britanii de a coopera cu celelalte state membre este „fundamentul securităţii şi prosperităţii” ţării.

Însă discursul pe care prinţul l-a susţinut la o ceremonie organizată de către Foreign Office în vederea premierii unor diplomaţi britanici, i-a luat prin surprindere pe unii oficiali guvernamentali de rang înalt, care sugerează că discursul nu a fost o reeditare a intervenţiei reginei de dinaintea referendumului pe tema independenţei Scoţiei, în care Elizabeth a II-a le-a cerut alegătorilor „să se gândească foarte atent la viitor”.

Germania şi Franţa susţin ajungerea la un acord cu Cameron joi seara, ceea ce sugerează că poate fi atins un acord mai larg. Acest lucru i-ar permite premierului britanic să revină de la Bruxelles vineri şi să convoace referendumul pe tema rămânerii sau nu a ţării în blocul european pentru luna iunie.

Însă asupra unui acord mai larg planează incertitudinea, din cauza unor detalii care urmează să fie abordate în săptămânile următoare. Insistenţa lui Cameron ca prevederile acordului să fie considerate ireversibile a primit o lovitură dură după ce preşedintele Parlamentului European (PE) a anunţat că nu poate garanta acest lucru.

PE urmează să aprobe legislaţia secundară pe tema unora dintre cele mai controversate aspecte ale unui eventual acord – restricţionarea ajutoarelor acordate copiilor, limitarea prestaţiilor sociale acordate muncitorilor care provin din state membre UE şi care nu sunt şi membre ale zonei euro.

Ar fi un lucru foarte neobişnuit ca PE să opună un vot de veto deciziilor luate de cei 28 de şefi de stat şi de guverne, iar din cauza rolului Legislativului Cameron ar putea să-şi vadă modificările în domeniul bunăstării pe care eventual le-ar obţine intrând în vigoare mult mai târziu decât spera, şi anume după ce britanicii vor vota în cadrul referendumului.

Cameron, care a declarat că un acord încheiat cu liderii UE ar fi constrângător din punct de vedere juridic, a cerut asigurări că PE va aproba modificările – o promisiune pe care Martin Schulz i-a refuzat-o. Schulz a subliniat că Legislativul nu va opune un vot de veto deciziilor liderilor UE şi a catalogat negocierile cu premierul britanic drept „constructive”, însă a insistat asupra rolului central al PE.

Cameron a cerut ca PE să adopte săptămâna aceasta o declaraţie prin care să se angajeze că se va supune deciziei adoptate la summit. Însă Legislativul nu va face acest lucru, deoarece este nevoit să aştepte Comisia Europeană (CE) să prezinte modificările legislative efectuate, pe care să le examineze, ulterior, în vederea luării unei decizii în acest sens. Însă propunerile CE pot fi prezentate numai după afllarea rezultatului referendumului din Marea Britanie.

După ce documentele CE sunt prezentate, PE urmează să accelereze procesul legislativ, a promis Schulz. Însă „eu nu pot să ofer garanţii în vederea unei legislaţii viitoare. Niciun guvern nu se poate duce în vreun parlament şi să spună «iată, aceasta este propunerea noastră, garantaţi rezultatul». Acest lucru nu este posibil într-o democraţie”, a subliniat preşedintele PE.

Guvernul britanic a anunţat că premierul a fost încurajat de întâlnirea cu Schulz şi trei eurodeputaţi care reprezintă PE la negocierile cu Marea Britanie din partea principalelor trei grupuri politice paneuropene, şi anume Gianni Pittella, din partea Alianţei Socialiştilor şi Democraţilor, Manfred Weber, din partea Partidului Popular European şi conservatorul Syed Kamall, din partea Conservatorilor şi Reformiştilor europeni.

„Toţi trei şi-au exprimat în mod clar susţinerea faţă de propunerile prezentate şi au anunţat că sunt pregătiţi în vederea unei adoptări rapide a unei legislaţii europene de către PE”, a declarat o sursă guvernamentală britanică.

Problema ajutoarelor pentru copii şi a modificării sistemului securităţii sociale a dominat, de asemenea, discuţiile pe care Cameron le-a purtat la Bruxelles cu Jean-Claude Juncker, preşedintele CE. De asemenea, premierul britanic a discutat cu omologul său ceh Sobotka la telefon. „Ambii au fost de acord că sunt necesare discuţii suplimentare în vederea stabilirii detaliilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului britanic.

Juncker – care a avertizat că modificările pot afecta sistemele securităţii sociale din întreaga Uniune – a insistat asupra faptului că Bruxellesul nu a pregătit un „plan B” în eventualitatea unui eşec la summit. Statele est-europene membre UE insistă asupra faptului că o limitare a ajutoarelor pentru copiii muncitorilor migranţi europeni care-şi lasă aceşti copii acasă poate fi aplicată doar celor care urmează să migreze în Marea Britanie, dar nu şi celor care se află deja în această ţară. Ele vor ca aceste modificări să fie valabile numai în Marea Britanie, ci nu în toată Uniunea.

Potrivit unui sondaj – întocmit la solicitarea lordului Ashcroft şi publicat în ediţia de miercuri a tabloidului The Sun – în cadrul căruia au fost intervievate 28.270 de persoane din întreaga Uniune Europeană, 60% dintre respondenţi doresc ca Marea Britanie să rămână în UE şi doar unul din zece vrea ca această ţară să părăsească blocul european.