Paul Brummell: Nu ne implicăm într-un proces de părăsire a UE pentru a ajunge într-un izolaţionism

„Londra este unul dintre cele mai multiculturale oraşe din lume. Acest aspect face parte din ADN-ul britanic şi va continua. Marea Britanie rămâne un loc foarte important pentru companii internaţionale care doresc să îşi desfăşoare activitatea acolo, cu scopul de a face afaceri cu restul Europei şi restul lumii, pentru că exact aşa vede lucrurile şi Marea Britanie”, a spus diplomatul.

El a subliniat că Marea Britanie nu părăseşte Europa, ci UE, dar îşi doreşte ca Uniunea să fie una de succes pentru celelalte ţări rămase.

Cât priveşte recentul atac de la Londra, Brummell a declarat că acesta a fost unul atroce, împotriva valorilor democraţiei şi libertăţii de exprimare şi că Marea Britanie intenţionează să colaboreze cu ţările europene în lupta antiterorism şi după ce va părăsi Uniunea Europeană.

Ambasadorul britanic a vorbit şi despre vizita oficială pe care Prinţul Charles o va efectua, săptămâna viitoare, în România, despre care spune că reprezintă „celebrarea” forţei legăturilor dintre cele două ţări.

AGERPRES: Pe 29 martie, Marea Britanie va pune în aplicare articolul 50, ceea ce înseamnă că va începe procesul de ieşire din Uniunea Europeană. Cum vedeţi, în acest moment, Uniunea Europeană fără Marea Britanie şi Marea Britanie fără Uniunea Europeană?

Paul Brummell: Cred că esenţialul, pentru noi, este că părăsim Uniunea Europeană. Părăsim Uniunea Europeană pentru că pe 23 iunie, anul trecut, a existat un vot democratic masiv în Marea Britanie, un vot cu o participare foarte mare, anume aproximativ 33 de milioane de persoane. Rezultatul clar al acelui vot a fost că trebuie să părăsim Uniunea Europeană. Aceasta este decizia pe care guvernul britanic o respectă şi asta e politica pe care o urmăm. E important să subliniem că părăsim Uniunea Europeană, nu părăsim Europa. Vrem ca Uniunea Europeană fără noi să aibă succes. Uniunea Europeană nu a fost chiar potrivită pentru noi, dar nu înseamnă că ne dorim să fie altceva decât o uniune de succes pentru cele 27 de ţări rămase. Şi vrem un parteneriat cât se poate de strâns între Marea Britanie şi cele 27 de state membre ale Uniunii, inclusiv România, state care toate sunt partenerele şi prietenele noastre.

AGERPRES: Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană într-o perioadă crucială pentru marile puteri rămase în UE. Mă refer la Franţa şi Germania, unde vor fi alegeri. În Franţa sunt alegeri la finalul primăverii, în Germania – la finalul toamnei. Cum va avea loc negocierea pe Brexit în acest context specific?

Paul Brummell: Premierul nostru, Theresa May, a anunţat că va pune în practică articolul 50 pe 29 martie. Acesta este mecanismul stipulat în Tratatul de la Lisabona şi marchează începerea unei perioade de negocieri de doi ani. Sigur, niciodată nu este un moment liniştit în Europa. Mereu sunt alegeri undeva, mereu se întâmplă ceva, dar cred că factorul-cheie este că ne dorim ca aceste negocieri să aibă loc într-un spirit pozitiv şi constructiv. Aşa ar trebui să fie, pentru că sunt negocieri între parteneri şi prieteni care se cunosc reciproc. Vrem tot ce e mai bun pentru Uniunea Europeană. Sperăm că partenerii şi prietenii noştri din Europa ne doresc tot binele. Dorim ca împreună să facem ca relaţia noastră să meargă înainte spre ce e bine pentru Marea Britanie şi pentru Uniunea Europeană.

AGERPRES: Care vor fi principalele domenii de negociere în această primă parte a procesului Brexit?

Paul Brummell: Tratatul de la Lisabona stipulează o perioadă de negociere de doi ani. Încă nu am trimis scrisoarea ce pune în practică articolul 50. Va exista un răspuns la acea scrisoare. Cred că este prematur să vorbim despre cum va arăta propriu-zis negocierea. Ce putem spune este că negocierea va începe de la punerea în practică a articolului 50, pe 29 martie.

AGERPRES: La momentul actual, în Europa, politica de dreapta ia avânt. Spre exemplu, în Austria şi Olanda partidele de această orientare au căpătat popularitate. La negocierea cu Germania şi Franţa, ar putea Marea Britanie să ia în considerare faptul că negociează cu ţări tentate să îi ‘urmeze exemplul’ într-un fel, în sensul că pun sub semnul întrebării Uniunea Europeană?

Paul Brummell: Cred că guvernul fiecărei ţări are ca prioritate ţara respectivă. Dar pentru Marea Britanie, nu vrem să vedem o Uniune Europeană fragmentată. Este o regulă de bază a negocierii că este în interesul nostru ca partenerii de dialog să fie uniţi. În mod sincer, vrem ca Uniunea Europeană să fie un proiect de succes, pentru că vrem o Uniune Europeană puternică, care va fi un partener politic şi comercial puternic pentru Marea Britanie din viitor. Este în interesul nostru. Este şi în interesul Europei.

AGERPRES: Ca procentaj, votul cu privire la Brexit a fost strâns. Vedeţi un clivaj în interiorul societăţii britanice cu privire la Brexit?

Paul Brummell: Doamna premier a ţinut un discurs la începutul anului, în Lancaster House, în care a subliniat importanţa unei negocieri corecte pentru Marea Britanie ca întreg, care este echitabilă pentru toate regiunile din Marea Britanie, care este echitabilă pentru toţi cei care au votat, fie că au votat pro sau contra Brexit. Avem nevoie de o soluţie pentru viitor bună pentru Marea Britanie ca întreg. Negocierile se vor concentra pe asta şi pe faptul că administraţiile regionale vor juca şi ele un rol.

AGERPRES: Scoţia ia în considerare ieşirea din Marea Britanie pentru că vrea să rămână în Uniunea Europeană. Cum este abordată această problemă de către Marea Britanie, la nivel politic?

Paul Brummell: Cetăţenii Scoţiei au avut un referendum acum doi ani, bazat pe întrebarea dacă vor să fie o ţară independentă sau să rămână parte a Marii Britanii. O majoritate clară a votat că vrea să facă parte din Marea Britanie. Membri ai Partidului Naţional Scoţian au făcut referiri la un alt referendum. Premierul nostru a spus destul de clar că nu este momentul potrivit pentru asta pentru că este imperativ, cu o negociere importantă în faţă, Marea Britanie să se uite la această negociere într-o manieră coezivă, fără a fi distrasă de un referendum în Scoţia unde cei care votează nu ar şti foarte clar pentru ce anume votează.

AGERPRES: Chestiunea unităţii în interiorul naţiunii va fi abordată în timpul procesului Brexit în Marea Britanie? Cetăţenii Marii Britanii vor fi îndemnaţi să fie mai uniţi în aceşti doi ani ai procesului?

Paul Brummell: Negocierea va fi un moment incredibil de important pentru Regatul Unit iar premierul nostru a subliniat că este foarte important ca negocierea să abordeze Marea Britanie ca întreg, astfel încât grupuri şi comunităţi din Marea Britanie să se simtă implicate în negociere. Să construiască o soluţie bună pentru Uniunea Europeană, dar şi pentru Marea Britanie, pentru cetăţenii de pretutindeni din Marea Britanie.

AGERPRES: Pentru că Marea Britanie are o naţiune multiculturală, apare, în contextul Brexit, chestiunea expaţilor – cetăţeni ai Uniunii Europene ce trăiesc în Marea Britanie şi cetăţeni britanici stabiliţi în UE. Cum vor fi abordate problemele lor? Au nevoie să ştie că drepturile lor rămân neatinse, chiar după ce Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană.

Paul Brummell: Certitudinea şi predictibilitatea sunt luate serios în considerare. Premierul a spus foarte clar că speră să fie posibil să garanteze drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor UE ce trăiesc, muncesc şi studiază în Marea Britanie, inclusiv cetăţeni români, cât de repede se poate. Şi să fie garantate şi drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor britanici care lucrează şi trăiesc în ţări ale Uniunii Europene, inclusiv aici, în România. Este foarte important să li se dea un sentiment de predictibilitate. Sperăm că vom rezolva aceste aspecte cât se poate de repede.

AGERPRES: UE a făcut o estimare a pierderilor după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea ce se ridică la peste 50 de miliarde de lire sterline. Marea Britanie şi-a făcut şi ea calculele cu privire la părăsirea UE? Cât o costă pe Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană?

Paul Brummell: Au fost discutate multe lucruri în presă, dar negocierea încă nu a început. Nici nu a fost trimisă scrisoarea ce pune în aplicare articolul 50. Va exista o discuţie ce va aborda o serie de probleme. Cred că obiectivul nostru este pur şi simplu să ne asigurăm că negocierea va duce la un rezultat bun şi pentru noi, şi pentru Uniunea Europeană.

AGERPRES: Au existat companii multinaţionale care, în vara anului trecut, după referendumul privind Brexit, au ameninţat oarecum că îşi vor muta sediile din Marea Britanie pentru că se temeau de climatul nesigur. JP Morgan, Ford erau printre ele. Cum abordează Marea Britanie această problemă?

Paul Brummell: Cred că este important să ne gândim la ce fel de Mare Britanie ne dorim. Cred că nu ne implicăm într-un proces de părăsire a Uniunii Europene pentru a ajunge într-un izolaţionism, să ne rupem complet de Europa şi de lume. De fapt, Regatul Unit a fost fondat pe baza comerţului internaţional, pe baza deschiderii. Londra este unul dintre cele mai multiculturale oraşe din lume. Acest aspect face parte din ADN-ul britanic şi va continua. Marea Britanie rămâne un loc foarte important pentru companii internaţionale care doresc să îşi desfăşoare activitatea acolo, cu scopul de a face afaceri cu restul Europei şi restul lumii pentru că exact aşa vede lucrurile şi Marea Britanie. Avem oferte foarte bune pentru companii ce vor să se stabilească în Marea Britanie. Marea Britanie este, de altfel, una din ţările în care e cel mai uşor să pui bazele unei companii, cu birocraţie foarte puţină, avem unele dintre cele mai mici taxe pentru corporaţii dintre economiile majore. Există tot felul de motive pentru companiile multinaţionale să se stabilească în Marea Britanie şi acest lucru va continua.

AGERPRES: Au existat informaţii în media referitoare la faptul că Uniunea Europeană intenţionează să dea în judecată Marea Britanie pentru pierderile implicate de Brexit. Credeţi că declaraţia aceasta face parte din procesul de negociere? Cum abordează Marea Britanie această ameninţare?

Paul Brummell: Media se ocupă, evident, de acoperirea evenimentului, dar informaţia de bază este că negocierea nu a început. Nu am trimis scrisoarea de punere în aplicare a articolului 50, aşa că tot ce spuneţi nu e mai mult decât o speculaţie media.

AGERPRES: În februarie, la Constanţa, aţi spus că Marea Britanie va avea legături şi mai puternice cu România, chiar şi după Brexit. În acelaşi timp, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus că respectivul Consiliu nu va fi de acord ca oricare din cele 27 de state UE rămase să aibă legături puternice cu Marea Britanie după Brexit. Cum se poate stabili un echilibru, în acest context?

Paul Brummell: Premierul nostru a vorbit la Bruxelles cu omologii său din Uniunea Europeană despre cum ar putea arăta viitoarea relaţie UE – Marea Britanie. Ni s-a transmis foarte clar că, dacă vrem să rămânem pe piaţa unică, trebuie să acceptăm toate cele patru libertăţi, inclusiv libertatea de mişcare, şi anume, să acceptăm jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie. În discursul său din Lancaster House, la începutul anului, premierul a subliniat că acest acord nu este ceea ce a votat majoritatea, în iunie.

Aşadar, concluzia este că Marea Britanie va părăsi piaţa unică. Dar ţările europene sunt prietenii şi partenerii noştri. Ceea ce vrem este un acord comercial ambiţios şi comprehensiv cu restul Europei. Este în interesul nostru, dar şi în interesul fiecăreia dintre ţările europene. Dacă vă uitaţi, de exemplu, la relaţiile comerciale dintre Marea Britanie şi România, o veste bună este că acestea cresc. Schimburile bilaterale se ridică la patru miliarde de euro pe an. Este fantastic, aş vrea să fie chiar mai mult. Ritmul este unul ascendent. Un fapt interesant este că – probabil nu este o veste la fel de bună pentru ambasadorul britanic în România, este mai bună pentru colegul meu, Dan Mihalache, ambasadorul României la Londra – balanţa relaţiei comerciale înclină în favoarea României. Cred că exporturile României sunt cu 800 de milioane de euro mai mari. Este o veste bună pentru Dacia, de exemplu, este o veste bună pentru companiile române de textile care sunt exportate în Marea Britanie.

Aş vrea să dezvoltăm această relaţie şi cred că este în interesul nostru, al tuturor, să menţinem posibilitatea de a avea un acord comercial comprehensiv între Marea Britanie şi România şi între Marea Britanie şi toate celelalte ţări din Uniunea Europeană.

AGERPRES: România şi-a demonstrat loialitatea pentru NATO. În prezent, militari români şi britanici sunt alături, într-un batalion sub comandament american, în Polonia. Cum vedeţi viitorul colaborării militare România – Marea Britanie şi care apreciaţi că sunt punctele cu probleme?

Paul Brummell: Cred că anul 2017 pare a fi cel mai important an, în istoria recentă, în privinţa relaţiilor bilaterale în domeniul apărării România – Marea Britanie. Sperăm să avem aproximativ 1.000 de trupe britanice, anul acesta, la exerciţii alături de colegii români, pe teritoriu românesc. Suntem încântaţi să furnizăm poliţie aeriană. Asta înseamnă că vom avea avioane britanice aici, în România, pe timpul verii. Sperăm să aducem şi un distrugător Tip 45 în România, ca parte a dezvoltării colaborării bilaterale puternice. Avem un cadru complex. Suntem încântaţi să lucrăm alături de români ca parteneri NATO aici, pe teritoriul României, oriunde, în zona NATO şi în misiuni de pace şi securitate acolo unde este nevoie.

AGERPRES: Prinţul Charles îşi începe vizita în România pe 29 martie, în ziua în care începe retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Care este nuanţa vizitei sale în acest context? Vizita aceasta face parte dintr-un turneu ce include Austria şi Italia.

Paul Brummell: Aceasta va fi a doua vizită oficială a Alteţei Sale, dar nu este străin de România. Face frecvent vizite private aici. Este un mare prieten şi admirator al României, are o fundaţie aici, în România, care susţine prezervarea arhitecturii tradiţionale şi dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale, spre exemplu. Această vizită reprezintă celebrarea şi evidenţierea forţei legăturilor noastre bilaterale. Se va întâlni cu preşedintele, cu premierul şi cu organizaţii care lucrează în domenii precum protejarea mediului, protejarea copiilor, sănătate, dar care au un numitor comun – implică o colaborare, într-un fel sau altul, între Marea Britanie şi România. Şi cred că acesta este mesajul principal: că vizita Alteţei Sale reprezintă celebrarea modalităţilor, de o diversitate imensă, prin care oamenii şi organizaţiile din România şi Marea Britanie colaborează pentru a face lucruri bune.

AGERPRES: Londra a fost recent ţinta unui atac revendicat de ISIS, deci un atac terorist. Cum vedeţi acest atac?

Paul Brummell: A fost un atac atroce, un atac orientat, şi nu aleatoriu, către Parlamentul din Westminster. Deci, un atac împotriva valorilor pe care Parlamentul le reprezintă, valori ale democraţiei, valori ale libertăţii de exprimare. Londra este un oraş global şi, în mod tragic, o parte a victimelor acestui atac terorist groaznic arată asta. Sunt victime din toate colţurile lumii şi sunt foarte trist să aflu că printre răniţi au fost şi doi cetăţeni români. Mă gândesc cu toată compasiunea la ei şi la familiile şi prietenii lor de aici, din România. Le urez o refacere uşoară amândurora.

Am fost foarte mişcat de mesajele de susţinere pe care le-am primit de la toată lumea de aici, din România. Preşedintele Iohannis a vorbit direct cu premierul Theresa May şi a subliniat solidaritatea sa cu Marea Britanie. Ambii au subliniat că sunt nerăbdători să îşi continue colaborarea într-o manieră pozitivă, pentru a combate pericolul terorismului care ameninţă societăţile noastre, ale tuturor.

AGERPRES: În ziua atacului, negociatorul-şef pentru Brexit din partea UE, Michel Barnier, a spus că Marea Britanie nu trebuie să folosească chestiunea securităţii ca pe un avantaj în negocierea părăsirii Uniunii Europene. Cum vedeţi acest lucru?

Paul Brummell: Cred că lupta împotriva terorismului şi importanţa securităţii reprezintă ceva ce ne uneşte, pentru că este o provocare comună. Teroriştii nu cunosc graniţe naţionale, astfel, suntem stimulaţi să lucrăm împreună. Avem o colaborare foarte strânsă cu România şi cu alte state ale Uniunii Europene, în privinţa antiterorismului, şi vreau să îi asigur pe oamenii din România că intenţionăm să continuăm această colaborare, odată cu părăsirea Uniunii Europene, pentru că este un lucru important. Este vital să lucrăm împreună şi lucrăm împreună foarte eficient să contraatacăm ameninţarea teroristă.

AGERPRES: Pare că, odată cu părăsirea Uniunii Europene, Marea Britanie pierde nişte aliaţi ‘garantaţi’. Care sunt aliaţii spre care se uită acum Marea Britanie?

Paul Brummell: Cred că aliaţii nu ni s-au schimbat. Cred că România este membru al Uniunii Europene ce ne este aliat şi cred, am încredere că România şi Marea Britanie vor rămâne aliaţi apropiaţi în viitor, chiar dacă relaţiile noastre vor fi puţin diferite. Dar suntem prieteni şi rămânem prieteni.

AGERPRES: Cum prevedeţi că se va schimba limbajul diplomatic, odată cu înfăptuirea Brexit? Va fi mai agresiv, mai non-agresiv?

Paul Brummell: Vorbim de prieteni, deci cred că va rămâne pozitiv. Cred că modul în care Marea Britanie şi România lucrează împreună se va schimba puţin, pentru că miniştrii noştri nu se vor mai întâlni regulat, la grupuri de lucru la Bruxelles, de exemplu, sau la reuniuni ministeriale. Va fi nevoie de mai multe legături directe bilaterale. Cred că legăturile noastre de la ţară la ţară vor deveni mai puternice pur şi simplu, pentru că nu vom mai lucra în grupul de 28 de ţări.