Propunerea Comisiei se regăseşte într-un proiect de directivă comunitară privind ‘noile alimente’, o categorie în care se regăsesc acele produse care nu au fost consumate pe scară extinsă în Uniunea Europeană înaintea anului 1997, executivul comunitar dorind cu acest demers să impulsioneze inovaţia în sectorul alimentar.
Conform raportului prezentat şi votat de PE, este vorba despre alimente dezvoltate recent, inovatoare, sau pentru care s-au folosit noi tehnologii şi procese de producţie, dar şi a altora care nu sunt consumate pe scară largă în UE, cum ar fi insectele, nanomaterialele, unele ciuperci, alge şi noi tipuri de coloranţi alimentari.
Odată ce PE şi-a dat acceptul pentru această iniţiativă, pentru ca ea să intre în vigoare mai este nevoie doar de acordul Consiliul European, unde sunt reprezentate ţările membre, estimându-se că în cursul anului viitor noua directivă europeană va deveni aplicabilă.
Conform proiectului, procedurile pentru autorizarea noilor alimente vor fi centralizate la nivel european prin intermediul Autorităţii Europene pentru Securitate Alimentară (EFSA), care va decide dacă respectivele produse pot fi comercializate în cele 28 de state membre. Analiza se va face de la caz la caz pentru a garanta că noile alimente nu afectează starea de sănătate a populaţiei.
Potrivit unui comunicat de presă emis de PE, aşa cum au solicitat deputaţii europeni în cadrul negocierilor cu guvernele, normele propuse vor acoperi şi alimentele provenite de la animalele clonate, până la adoptarea legislaţiei specifice privind clonarea, şi vor include o nouă definiţie a nanomaterialelor şi a restricţiilor de testare pe animale.
În opinia eurodeputatului din grupul popular (PPE), Pilar Ayuso, această directivă europeană este ‘necesară’, întrucât actuala legislaţie este ‘desuetă’ şi este nevoie în plus de stimularea industriei alimentare.
Şi eurodeputata din grupul socialist (S&D) Clara Aguilera a susţinut că ‘s-au produs schimbări tehnologice de care trebuie să se ţină cont pentru a se adapta legislaţia în vigoare’ şi pentru ‘a nu rămâne în afara ştiinţei’, ea exprimându-şi încrederea în ‘sistemul de garanţii europene’.