PE a votat mandatul de negociere privind reforma PAC iniţiată de Cioloş
Parlamentul European contribuie pentru prima oară, în urma adoptării Tratatului de la Lisabona, ca şi co-legislator la reforma PAC. Forma finală a noii politici agricole va fi decisă de Parlamentul European, miniştrii pentru agricultură din UE şi Comisia Europeană, în trei runde de negocieri ce vor începe în martie – aprilie, precizează un comunicat al PE.
Astfel, potrivit mandatului de negociere aprobat de PE, diferenţele între nivelele de finanţare UE pentru fermieri între statele membre trebuie reduse ceva mai repede decât a prevăzut Comisia Europeană. Fermierii din niciun stat membru nu trebuie să primească mai puţin de 65% din media europeană.
De asemenea, Parlamentul European a votat şi în favoarea publicării numelor beneficiarilor finanţărilor UE pentru agricultură şi a introdus o listă de proprietari de teren care trebuie excluşi automat de la finanţarea UE dacă nu demonstrează că activităţile agricole sunt o parte însemnată din venitul lor (de exemplu: aeroporturi, cluburi sportive). Statele membre pot extinde această listă.
PE a susţinut propunerea Comisiei Europene ca fermierii tineri să primească un spor de 25% pentru un maximum de 100 ha, iar statele membre pot folosi mai mulţi bani să sprijine fermele mici.
Parlamentul a susţinut însă planurile Comisiei de a limita plăţile directe pentru o fermă la 300.000 euro şi să reducă substanţial plăţile celor care primesc mai mult de 150.000 euro. Această prevedere nu se va aplica cooperativelor care redistribuie plăţi membrilor lor.
Pentru a-i ajuta pe fermieri să facă faţă volatilităţii pieţei şi să îşi întărească poziţia de negociere a preţurilor, organizaţiile lor trebuie să aibă la dispoziţie noi instrumente şi să poată negocia contracte, au precizat deputaţii. Aceste reguli „nu trebuie să le transforme în carteluri, ci în organizaţii mai puternice ale producătorilor, care să le permită fermierilor să depăşească dependenţa economică şi să le garanteze un standard decent de viaţă”, a spus raportorul pentru Regulamentul privind organizaţiile pe piaţa comună, francezul Michel Dantin (PPE), potrivit comunicatului menţionat.
„Această decizie reprezintă vocea cetăţenilor europeni cu privire la modul în care ar trebui să arate viitoarea politică agricolă comună a UE. Trebuie să ne asigurăm că păstrăm şi promovăm economia rurală şi că protecţia mediului şi concurenţa sunt compatibile. Aceasta este cea mai bună modalitate pentru cheltuirea banilor publici pentru a oferi bunuri publice tuturor”, a declarat şi Luis Manuel Capoulas Santos (S&D, PT), raportor pentru directiva privind plăţile directe şi regulamentul privind dezvoltarea rurală.
Europeputaţii sunt de acord şi că 30% din bugetele naţionale pentru plăţile directe trebuie să depindă de respectarea unor măsuri ecologice obligatorii, dar subliniază faptul că aceste măsuri trebuie să fie mai flexibile şi graduale. Cele trei măsuri cheie – diversificarea culturilor, întreţinerea permanentă a păşunilor şi crearea unor „zone ecologice” – vor fi păstrate, dar cu anumite excepţii, de exemplu pentru a reflecta dimensiunea fermei.
De asemenea, pentru a fi siguri că expirarea cotelor de lapte nu va duce la o criză serioasă în domeniu, eurodeputaţii au propus un ajutor pe o perioadă de cel puţin trei luni pentru producătorii de lapte care îşi reduc voluntar producţia cu cel puţin 5%. Amendamentele care cereau prelungirea cotelor de lapte, ce vor expira în 2015, au fost respinse de plen.
Pe de altă parte, Parlamentul European a respins planurile de a permite cotelor de zahăr să expire în 2015, pentru a permite producătorilor de sfeclă să se pregătească pentru liberalizarea sectorului în 2020. Drepturile de plantare a viţei de vie trebuie, de asemenea, prelungite până în 2030, cel puţin.
Eurodeputaţii au subliniat şi nevoia de a reduce birocraţia şi de a asigura proporţionalitatea penalizărilor pentru încălcarea regulilor. „Este nevoie să reducem timpul pe care fermierii îl petrec completând formulare. Statele membre pot crea acum o aplicaţie de sprijin care să fie valabilă mai mulţi ani, astfel încât fermierii să nu fie nevoiţi să îşi înregistreze cererile în fiecare an, ci doar atunci când sunt modificări”, a spus italianul Giovanni La Via (PPE), raportor pentru Regulamentul privind finanţarea, managementul şi monitorizarea, mai menţionează comunicatul PE.
„Votul de astăzi al Parlamentului European reprezintă un important pas înainte în procesul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC). Cu aplicarea, în premieră pentru PAC, a co-deciziei, Parlamentul a reuşit să furnizeze o poziţie de negociere solidă, într-un termen foarte scurt. Imediat ce Consiliul de Miniştri îşi va define o abordare comună, vom putea demara faza finală a negocierilor pentru o Politică Agricolă Comună mai echitabilă, mai verde, mai reactivă la semnalele pieţei şi mai deschisă faţă de diversitatea modelelor de agricultură din diferite zone ale Europei – aşa cum şi-au dorit-o cetăţenii europeni care s-au exprimat în cadrul dezbaterii publice lansate acum 3 ani de Comisia Europeană”, a declarat şi comisarul Dacian Cioloş, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.
El adaugă că Parlamentul European şi-a însuşit principiile generale ale propunerii legislative făcute de Comisie, în special în legătură cu plafonarea plăţilor directe, înverzirea a 30% din plăţile directe şi condiţionarea lor de folosirea unor practici agricole durabile, sau o politică de dezvoltare rurală mai adaptată diversităţii provocărilor pe plan local.
„Mă bucur că, pe mai multe subiecte, precum evitarea finanţării duble sau asigurarea transparenţei plăţilor PAC, poziţia Parlamentului este apropiată de cea a Comisiei. Îndată ce Consiliul de Miniştri îşi va defini mandatul de negociere vom putea lansa dialogurile tripartite Consiliu-Parlament-Comisie, pentru a ajunge până la începutul verii la o decizie finală, sper, echilibrată şi ambiţioasă”, a afirmat Cioloş.
El s-a mai declarat bucuros şi că PE a sprijinit propunerile sale privind instalarea tinerilor fermieri în mediul rural.