PE avertizează: Vor fi consecinţe asupra relaţiilor SUA-UE dacă NSA nu pune capăt supravegherii în masă

Rezoluţia, în care sunt prezentate concluziile anchetei asupra dezvăluirile legate de interceptările NSA şi o serie de recomandări pentru ameliorarea protecţiei datelor, a fost adoptat cu 544 de voturi pentru, 78 împotrivă şi 60 de abţineri.

‘Dezvăluirile lui (Edward) Snowden ne-au dat şansa să reacţionăm. Sper să transformăm aceste reacţii în ceva pozitiv şi de durată în noul mandat al PE, o propunere legislativă pentru protecţia datelor de care să fim mândri’, a declarat raportorul Claude Moraes, din grupul S&D, în cadrul dezbaterii premergătoare.

‘Aceasta este singura anchetă internaţională asupra supravegherii în masă. Nici măcar Congresul SUA nu a avut o astfel de anchetă’, a subliniat el.

PE ar trebui să nu probe acordul final comercial şi de investiţii cu SUA dacă Washingtonul nu respectă pe deplin drepturile fundamentale din UE, subliniază rezoluţia, menţionând că protecţia datelor ar trebui exclusă din negocierile comerciale. Acest consimţământ al PE ‘ar putea fi pus în pericol câtă vreme activităţile de supraveghere în masă şi interceptarea comunicaţiilor în instituţiile UE şi în reprezentanţele diplomatice nu vor fi pe deplin stopate’, stipulează textul.

Eurodeputaţii mai cer şi ‘suspendarea imediată’ a principiilor referitoare la viaţa privată din aşa-numitul acord ‘Safe Harbour’ (‘Zona de Siguranţă’), referitor la standardele voluntare de protecţie a datelor pentru companiile non-UE care transferă date personale ale cetăţenilor europeni către SUA. Aceste principii ‘nu oferă o protecţie adecvată pentru cetăţenii UE’, apreciază eurodeputaţii, cerând SUA să propună noi reguli de transfer al datelor personale care să respecte cerinţele protecţiei datelor în UE.

Acordul privind Programul SUA de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste (TFTP) ar trebui, de asemenea, suspendat până când vor fi clarificate acuzaţiile că autorităţile SUA ar avea acces la datele bancare ale cetăţenilor UE în afara prevederile acordului, subliniază rezoluţia.

Textul mai cere şi un ‘program de protecţie pentru europenii care denunţă nereguli’, care ar trebui să se concentreze pe ‘complexitatea denunţului de nereguli în domeniul intelligence-ului’. Statele UE ar mai trebui să aibă în vedere şi protecţia internaţională faţă de orice formă de persecuţie pentru cei care denunţă nereguli, consideră eurodeputaţii.

Nu în ultimul rând, Europa ar trebui să dezvolte propriile sale sisteme şi soluţii IT de agregare a datelor, inclusiv securitate cibernetică şi tehnologii de încriptare, pentru a asigura un nivel înalt de protecţie a datelor, se mai arată în text.

Rezoluţia cere Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Suediei, Olandei şi Poloniei să clarifice acuzaţiile de supraveghere în masă, inclusiv cele privind potenţiale acorduri între serviciile de informaţii şi firme de telecomunicaţii privind accesul la date personale şi la reţelele transatlantice, precum şi compatibilitatea acestora cu legile UE.

Alte state UE, în principal cele care participă la acordurile aşa-numite ‘9-eyes’, respectiv Marea Britanie, Danemarca, Franţa şi Olanda, şi respectiv ’14-eyes’ – ţările menţionate, plus Germania, Belgia, Italia, Spania şi Suedia ar trebui de asemenea să-şi revizuiască legile naţionale pentru a se asigura că serviciile de informaţii sunt supuse supervizării parlamentare şi judiciare şi că nu încalcă obligaţiile privind respectarea drepturilor fundamentale.

Preşedintele PE, Martin Schulz, a salutat munca transpartinică din cadrul anchetei asupra programelor de supraveghere în masă a cetăţenilor UE.

‘Scandalul NSA şi dezvăluirile privind interceptările la o scară fără precedent, împreună cu mecanismele de control inadecvate au zguduit încrederea atât între partenerii transatlantici, cât şi între cetăţeni şi guverne. Ca europeni trebuie să fim mai decişi în a ne promova valorile cetăţenilor noştri în mediul online sau în general. Trebuie să luptăm pentru ca activităţile de supraveghere în masă nediscriminatorii şi disproporţionate să fie aduse sub control’, a apreciat Schulz într-un comunicat.

‘De asemenea, trebuie să ne asigurăm că acele companii care oferă servicii în UE, oriunde şi-ar avea sediul, intră sub incidenţa regulilor noastre. Numai o Cartă europeană a drepturilor digitale, aşa cum prevede raportul realizat în urma anchetei, poate să constituie un început pentru reconstruirea încrederii’, a adăugat el.