Listarea anunţurilor de intenţie depuse de companiile de stat pe SEAP – Sistemul Electronic de Achiziţii Publice – scot la iveală cheltuielile mai mult sau mai puţin justificate pe care aceste firme sunt pregătite să le facă.
Deşi specialiştii spun că aceste anunţuri nu dau date concrete despre eficienţa cheltuirii banilor în companiile de stat, marjele de profit la care multe dintre ele lucrează vorbesc de la sine.
Transelectrica, de exemplu, are cea mai mică marjă de profit dintre companiile europene care deţin monopoluri în sectorul transportului energiei electrice sau al gazelor naturale. Dacă la nivel european companii similare cu Transelectrica lucrează la marje cuprinse între 11% şi 44%, transportatorul naţional de energie a lucrat anul trecut la o marjă a profitului net de 3% şi asta după ce profitul net a crescut de 10 ori faţă de 2010.
În 2010, marja netă fusese de 0,4%. Hidroelectrica a lucrat anul trecut la o marjă de profit de nici măcar 1%, deşi în mod normal o astfel de companie nu ar trebui să coboare sub o marjă de 30%. Aici însă nu achiziţiile sunt problema, ci deceniul de contracte directe cu „băieţii deştepţi” prin care s-au evaporat profituri de 1,5 mld. euro din companie.
Doar Romgaz are o situaţie mai bună, anul trecut lucrând la o marjă de profit de circa 18%.
Citeste materialul integral pe ZF.ro