Pe termen mediu România ar putea beneficia de o îmbunătățire a ratingului de țară, spune șeful Trezoreriei. De ce depinde accesul la BBB

Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului și Managementul Datoriei Publice, arată că, de facto, matricele folosite de agențiile internaționale de rating ar trebui să acorde  României un rating BBB, față de BBB-, cât are acum. Iar ratingurile acordate de agenții sunt foarte importante și pentru statul român și pentru investitori, dar acum suntem penalizați ușor prin prisma unei inconsecvențe în politicile adoptate și a mai multor incertitudini existente la nivel macroeconomic.

”Ratingurile acordate de agenții contează enorm și pentru noi, dar și pentru clienții băncilor. Pentru toți cei care vor să apeleze la instrumente de piață. Facem tot posibilul să ținem aproape agențiile de rating. Ele sunt cunoscătoare ale evoluțiilor din România și a comportamentului, mai ales. De fapt, latura asta de comportament, din păcate, influențează foarte mult ratingul actual. Dacă ne uităm pe matricele pe care le folosesc agențiile de rating, ele reflectă, de facto, un rating mai mare. La multe agenții de rating, dacă le-ai lua pur și simplu ce le iese din matricele lor ca indicatori și le-ar publica, România ar fi la nivelul de BBB, deci mai sus (n.r. decât BBB-, cât are acum)”, a declarat Ștefan Nanu în cadrul seminarului Financial Forum organizat de Profit.ro.

El arată că, ”agențiile de rating vin cu o judecată suplimentară a acestei matrici inițiale, prin prisma consecvenței în politici, a comportamentului în aplicarea acestor politici și din această cauză ne penalizează puțin. Deci, potențial există de rating mai bun. Important este să ne menținem o predictibilitate și să livrăm lucrurile care țin ratingul sus”.

Nanu a subliniat că în ciuda nebuniei declanșate de legea pensiilor, creșterea economică a României este numărul unu în ochii agențiilor de rating. Creșterea din România a fost peste creșterile economice din regiune și se menține ca potențial peste creșterea țărilor din regiune. Pe locul doi în matricea indicatorilor economici pozitivi pentru România se află accesul la fondurile europene.

”Accesul la fondurile europene este extrem de important și aici avem un punct mai bun decât multe țări din regiune, unde sunt blocate niște programe. Iar această lege a pensiilor – vrem, nu vrem – are un impact pozitiv asupra accesului la fonduri. De exemplu ea este una din reformele foarte importante din tranșa a patra pe PNRR. Iar aici lucrurile sunt clare, se bifează unul din lucrurile foarte importante privind tranșa a patra. Deci sunt lucruri pozitive care se întâmplă în România”, a declarat Nanu.

Toate aceste lucruri sunt luate, capturate în ratingul de acțiuni de timp și dacă România ar menține un anumit trend în privința acestor indicatori ar putea capitaliza totul în ratinguri mai bune pentru țară. ”Problemele României de-a lungul timpului au fost inconsistențele sau politicile care nu au avut o consecvență de-a lungul anilor”.

Dar cumpărătorii de datorie (n.r. – datorie publică) ai României se așteaptă ca ei să înregistreze profit din aceste tranzacții. Și asta demonstrează că atât cumpărătorii de datorie publică, cât și agențiile de rating ”cred în story-ul României, important este ca story-ul acesta al României să fie unul predictibil”, spune Ștefan Nanu.

Printre celelalte lucruri pozitive care ar putea ajuta România în ochii agențiilor internaționale de rating sunt sectorul energetic (mai ales în contextul războiului din Ucraina), implicarea statului în ajutorul mediului economic prin IMM Invest sau creditele date de Exim Banca Românească, restul fondurilor europene, nu doar cele care vin prin PNRR, suplimentarea garanției statului pentru dezvoltarea economică de anul viitor, și nu în ultimul rând, faptul că rata neperformantelor pe segmentul creditelor garantate de stat este una foarte mică, de circa 0,70%.

De aceea, de cele mai multe ori, mesajele agențiilor de rating au fost todeauna echilibrate chiar dacă au existat și factori îngrijorători în economie. Practic, ceea ce vrea să spună Ștefan Nanu este că, în economia românească sunt mulți factori pozitivi care contribuie la formarea ratingului. ”Ceea ce vor agențiile de rating este mai multă certitudine și cred că… în  zona asta se poate spera la un credit upgrades într-o perioadă medie de timp. Normal că până nu o să avem un buget, până nu se va vedea exact modalitatea prin care Guvernul va trece prin perioada asta este o incertitudine care va apăsa și asupra costurilor de finanțare și pe rating. Este mai degrabă un wait and see, asteapta si vezi”

El a declarat că în management-ul datoriei e foarte important ca lucrurile să fie calme, stabile şi predictibile pentru că atunci se poate implementa o strategie într-un mod coerent, într-un mod predictibil, iar Ministerul Finanțelor a beneficiat de acest lucru timp de peste de 10 luni.

Nanu a precizat că va avea două emisiuni de valori mari pe 28 noiembrie, generate de vârful de plată din 27 noiembrie de 400 de milioane de euro și că, în afara acestora,  mai există un credit scadent de 600 de milioane de euro la Banca Mondială și un vârf de plată de 2,2 miliarde de euro pe 15 decembrie. El a afirmat însă că prioritatea acum este refinanțarea datoriei publice prin acțiuni pe plan intern pentru a contrabalansa curba randamentelor la obligațiunile în lei.