Avem cel mai mare număr de beneficiari de pensii de serviciu din MAI, din 2017 încoace. Pensia medie scade la circa 4.900 de lei brut lunar

Pensiile de serviciu din MAI au costat peste 2 miliarde de lei în primul semestru din 2020, cu 2,89% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2019, reiese din informaţiile comunicate pentru Economica.net de MAI. Pensiile de serviciu din MAI se plătesc doar de la bugetul de stat.

• Sumele plătite pentru pensiile de serviciu de sub cupola MAI în primul semestru din 2020 şi 2019 includ diferenţele acordate pensionarilor beneficiari ai pensiilor de serviciu în perioada precizată, rezultate în urma modificării/revizuirii drepturilor de pensie militară de stat, au spus pentru Economica.net oficialii MAI. 

Pensiile de serviciu din MAI sunt gestionate şi plătite de Casa de Pensii Sectorială a MAI. Printre beneficiarii de pensii de serviciu plătiţi de Casa de Pensii Sectorială a MAI se numără militari, poliţişti din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi funcţionari publici cu statut special din cadrul Administrației Naţionale a Penitenciarelor – Ministerul Justiției.

Pensia de serviciu din MAI poate fi: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată sau pensia anticipată parţială, conform art. 15 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.

Pensia de serviciu medie din MAI a ajuns la 4.858 de lei brut lunar în primul semestru din 2020 şi este cu aproximativ 2% mai mică decât în prima jumătate a anului trecut, rezultă dintr-o analiză făcută de Economica.net pe baza datelor primite de la MAI.

Aproape 70.800 de oameni au încasat pensie de serviciu în iunie 2020, plătită de Casa de Pensii Sectorială a MAI, cu peste 5.000 de oameni în plus faţă de aceeaşi lună din anul 2019, arată datele primite de Economica.net de la MAI.

În iunie 2020 avem cel mai mare număr de beneficiari de pensii de serviciu plătiţi de CPS a MAI din ianuarie 2017 încoace, arată analizele făcute anual de Economica.net despre acest subiect.

În martie 2019 începe creşterea continuă a numărului de beneficiari de pensii de serviciu din MAI

Numarul beneficiarilor de pensie de serviciu plătiţi de CPS a MAI a crescut continuu începând din martie 2019 până în iunie 2020, reiese din comparaţia făcută de Economica.net pe baza datelor pe care le-am primit de la MAI.

În martie 2019 am avut 65.275 de beneficiari de pensii de serviciu plătiţi de CPS a MAI, în creştere nesemnificativă faţă de nivelul lunii februarie 2019, potrivit datelor primite de Economica.net de la Ministerul de Interne. Numărul pensionarilor a crescut în fiecare lună până la 70.787 de beneficiari în iunie 2020, conform informaţiilor primite de Economica.net de la MAI.

Începând din martie 2020 numărul beneficiarilor de pensii de serviciu din MAI creşte semnificativ de la o lună la alta şi continuă într-un ritm susţinut până în iunie 2020, arată datele primite de Economica.net de la MAI.

Cum se stabileşte cuantumul pensiei de serviciu din MAI

Oficialii MAI au spus, pe larg, pentru Economica.net care e algoritmul prin care se determină cuantumul pensiei de serviciu în prezent.

„(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare;

b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.

(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2) .

Conform art. 18 alin. (2) din Legea 223/2015, cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24. Așadar, în cazul pensiei anticipate parțial, există posibilitatea aplicării art. 29 alin. (2), în cazul în care persoana nu are o vechime cumulată de minim 25 ani.

Totodată, vă aducem la cunoştinţă că art. 108 din legea pensiilor militare prevede: pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget, la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 și 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 și 25 de ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.

Astfel, în funcție de vechimea cumulată realizată de pensionar, se acordă procentul de 65% pentru vechimea minimă cumulată de 25 ani, precum și 1% pentru fiecare an care depășește vechimea minimă prevăzută de lege. De asemenea, la stabilirea procentului total se acordă și procentul aferent contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget.

Conform art. 30: pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28. Așadar, în cazul în care procentul total depășește plafonul impus de lege, acesta rămâne la valoarea de 85%.

La baza de calcul întocmită potrivit art. 28 din Legea 223/2015, transmisă Casei de Pensii Sectoriale a MAI de către unitatea de la care persoana a trecut în rezervă/i-au încetat raporturile de serviciu, se aplică procentul rezultat în urma algoritmului precizat anterior, obținându-se pensia militară.

În cazul în care pensionarul deține ordin/semn onorific, acesta se acordă potrivit Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, rezultând astfel totalul brut al pensiei militare de stat.

De asemenea, menționăm faptul că potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

În acest context, facem precizarea că, prin intrarea în vigoare a prevederilor art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, a fost modificat art. 60 din legea pensiilor militare de stat, producând efecte asupra beneficiarilor care au trecut în rezervă ori cărora le-au încetat raporturile de serviciu cu unitatea după data de 15.09.2017, în sensul că acestora li se plafonează pensia netă la valoarea mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei.

Așadar, dacă pensia militară de stat netă se dovedește a fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei, după reținerea impozitului de 10% aplicat sumei pensiei brute care depășește 2.000 de lei, cuantumul pensiei nete va fi plafonat potrivit art. 60 din legea pensiilor militare (forma aflată în vigoare la data de 05.09.2017)”, au explicat pentru Economica.net oficialii MAI.

Personalul MAI în activitate plăteşte o cotă de contribuţie individuală de asigurări sociale, de 25%, în loc de CAS

„Excepţia specifică contribuțiilor de asigurări sociale, statuată la art. 141 lit. c) din Legea 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, operează asupra veniturilor personalului militar în activitate, polițiștilor şi funcționarilor publici cu statut special care desfășoară activitatea în instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate națională, pentru care se datorează contribuție individuală la bugetul de stat potrivit Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Cota de contribuție individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuție individuală de asigurări sociale, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, astfel că, potrivit art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aceasta este de 25%”, au explicat pentru Economica.net oficialii MAI.

Precizări

Pensia de serviciu netă reprezintă pensia în cuantum brut, din care se deduce impozitul pe venit. Cota de impozit în cazul pensiilor militare este de 10%, iar venitul impozabil lunar se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei.

Economica.net nu face judecăţi de valoare cu privire la oportunitatea şi moralitatea acordării pensiilor de serviciu.