Pensia privată: Ce informaţii trebuie să primeşti cu 12 luni înainte de îndeplinirea condiţiilor de pensionare

Proiectul stabileşte, printre altele, reguli privind sistemul de plată a pensiilor private, categorii de pensii private, introduce principii prudenţiale şi cerinţe minime de funcţionare a furnizorului de pensii private.

De asemenea, proiectul prevede înfiinţarea şi autorizarea fondurilor de furnizare a pensiilor private.

„Fondul de furnizare a pensiilor private va fi administrat de furnizorul de pensii private care deţine autorizaţie de administrare a fondului, eliberată de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Fondul de furnizare a pensiilor private se constituie prin contract de societate, la iniţiativa exclusivă a furnizorului”, se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului.

Vor putea administra fonduri administratorii de fonduri de pensii facultative şi/sau fonduri de pensii administrate privat, care sunt reglementaţi, autorizaţi şi supravegheaţi de Autoritate, societăţile de asigurări de viaţă, reglementate, autorizate şi supravegheate de Autoritate şi societăţile de furnizare a pensiilor private constituite ca societăţi pe acţiuni, potrivit legii, care au ca obiect exclusiv de activitate furnizarea pensiilor private.

Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond este de cel puţin echivalentul în lei a 5 milioane euro, calculat la cursul de referinţă comunicat de Banca Naţională a României la data vărsării capitalului social, iar acesta trebuie păstrat pe toată durata de funcţionare şi este constituit separat faţă de capitalul social aferent activităţii de administrare a fondurilor de pensii private şi faţă de capitalul social aferent activităţii de asigurări de viaţă.

Regulile prudenţiale, stabilite prin normele Autorităţii de Supraveghere Financiară, pe care furnizorii de pensii private trebuie să le respecte în orice moment, pe parcursul desfăşurării activităţii lor, se referă, fără a se limita la: stabilirea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare ale furnizorului de pensii private, stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificării financiare, stabilirea unor proceduri administrative şi contabile corespunzătoare, de control şi siguranţă pentru procesarea electronică a datelor, dar şi mecanisme adecvate de control intern, stabilirea de proceduri adecvate care să asigure separarea activelor şi pasivelor.

„Furnizorii de pensii private sunt obligaţi să respecte regulile de conduită emise prin normele Autorităţii de Supraveghere Financiară. Furnizorul de pensii private are, cel puţin, următoarele obligaţii: să acţioneze cu onestitate, corectitudine şi diligenţă profesională, în scopul protejării interesului membrilor şi a integrităţii pieţei, să evite conflictele de interese şi să se asigure că membrii fondului de pensii beneficiază de un tratament corect şi imparţial, să desfăşoare activitatea, în conformitate cu reglementările Autorităţii de Supraveghere Financiară, aplicabile în scopul protejării intereselor membrilor fondului de furnizare a pensiilor private şi a integrităţii sistemului de plată a pensiilor private”, se mai menţionează în Nota de fundamentare.

În privinţa organizării sistemului de plată a pensiei private, cu 12 luni înainte de îndeplinirea condiţiilor de pensionare, în condiţiile legii, administratorul unui fond de pensii administrat privat şi/sau a unui fond de pensii facultative, este obligat să îi notifice participantului, în scris, valoarea contribuţiilor brute plătite, valoarea activului personal net, precum şi posibilitatea de a opta pentru oricare fond de furnizare a pensiilor private. De la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, participantul unui fond de pensii administrate privat şi/sau al unui fond de pensii facultative alege furnizorul pensiei private.

Furnizorul de pensii private va stabili cuantumul pensiei private, prin calcul actuarial, pe baza activului personal net, aflat în contul participantului. Pensia privată poate fi pensie viageră sau pensie limitată, precum şi alte tipuri de pensii reglementate prin normele ASF. Participanţii la fondurile de pensii private care împlinesc vârsta de 70 de ani şi nu aleg un furnizor de pensii private sunt repartizaţi aleatoriu de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Participantul unui fond de pensii administrate privat şi/sau al unui fond de pensii facultative, care este pensionar de invaliditate potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, poate deveni membru al unui fond de furnizare a pensiilor private şi poate obţine o pensie privată, cu respectarea prevederilor legale.

Resursele fondului de furnizare a pensiilor private se va constitui din sumele provenite din activele personale nete ale membrilor, sumele provenite din investirea acestor active şi eventuale sume provenite din provizionul tehnic al furnizorului.

Proiectul mai prevede ca investiţiile fondului de furnizare a pensiilor să fie foarte conservative, obiectivul urmărit fiind de a proteja fondul de variaţii negative ale pieţei, asigurându-se posibilitatea plăţii pensiilor stabilite.

În ceea ce priveşte solvabilitatea fondului de furnizare a pensiilor private, proiectul precizează că rata de finanţare trebuie să fie tot timpul cel puţin egală cu 105%. Începând de la o rată de finanţare mai mare de 110 %, excesul de active poate fi redistribuit, prin calcul actuarial, membrilor fondului de furnizare a pensiilor private, după recuperarea integrală a sumelor cu care furnizorul de pensii private a finanţat din provizion fondul de furnizare a pensiilor private. Redistribuirea se face prin creşterea pensiei cu acelaşi procent pentru toţi membrii fondului de furnizare a pensiilor private.

Totodată, proiectul utilizează principiul individualizării răspunderii, cu sancţiuni detaliate în etapa de plată a pensiilor private. Astfel, furnizorul de pensii private, depozitarul, auditorul financiar, actuarul răspund faţă de membri şi beneficiari, după caz, pentru prejudiciile cauzate prin neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor care le revin, cu excepţia cazurilor de forţă majoră. Răspunderea este civilă, contravenţională sau penală, după caz. Limitele amenzilor vor fi între 0,1% şi 5% din capitalul social, pentru persoanele juridice, respectiv echivalentul a 1 până la 6 câştiguri salariale medii, plătite de către respectiva persoană juridică sancţionată către salariaţii acesteia, calculate pe baza situaţiei salariale existente în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice şi cele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice se fac venit integral la bugetul de stat.