Pensie medie de 20.000 de lei pentru beneficiarii din Pilonul II, unde contribuie peste 8,2 milioane de viitori pensionari. Care sunt cei mai fericiți 900.000 de contributori?

Suma medie plătită de fondurile de pensii românilor care au ajuns în situația de beneficiar în primele șase luni ale acestui an a atins 20.000 de lei, conform calculelor Economica bazate pe datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Față de 2021, primul an în care numărul plăților a început să devină unul de luat în seamă, suma este cu 45% mai mai mare, conform unor analize publicate de www.studiifinanciare.ro.

Vezi câți români au beneficiat de plata pensiei Pilon II în primele șase luni din 2024, un record istoric

Amintim că în sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) există, în acest moment, 8,2 milioane de conturi, nu toate alimentate lunar, dar, în orice caz, înregistrate pe numele unor salariați. Potrivit legii, 4,75% din salariul brut merge lunar către Pilonul II, iar procentul ar trebui să ajungă treptat la 6%, după ce acest moment a fost amânat în repetate ocazii. Sistemul a debutat în 2008, moment în care au fost înscriși obligatoriu toți salariații cu vârsta între 18 și 35 de ani.

S-au mai putut înscrise, opțional, și cei cu vârsta între 35 și 45 de ani. După lansare și până în prezent, sistemului li s-au adăugat toți noii salariați cu vârsta între 18 și 35 de ani. Deși legea permite fiecăruia să își aleagă fondul unde să cotizeze (vom vedea mai jos că acest gest are importanța sa, pentru că randamentele obținute de fonduri diferă uneori semnificativ), majoritatea covârșitoare a fost repartizată inițial aleatoriu iar ulterior în funcție de cota de piață a fondurilor.

Citește AICI ce spune președintele ASF, Alexandru Petrescu, despre prezentul și viitorul pensiilor private obligatorii, dar și în ce investesc administratorii banii cu care contribuie cei 8,2 milioane de viitori pensionari

De plata pensiei beneficiază participanții care îndeplinesc vârsta legală de pensionare, cei care se pensionează pe caz de boală și moștenitorii participanților care mor înainte de a ajunge la pensie. Pentru că nu avem o lege de plată nici la 16 ani de la lansare sistemului, plățile se fac în baza unei norme ASF, care spune că se pot încasa banii fie integral, fie în mai multe tranșe care se pot întinde până la 5 ani. Evident, majoritatea românilor (peste 80%) optează pentru prima variantă. Sumele plătite de administratori sunt supuse impozitării cu 10%, iar randamentul obținut de plasarea contribuțiilor este purtător de CASS (contribuție pentru sănătate). Până anul trecut CASS se plătea pe toată suma din cont, însă legea a fost modificată.

De la an, numărul plăților este mai mare, însă explozia este încă destul de departe. Sistemul abia a trecut de jumătatea unui ciclu complet de viață, care durează în jur de 30-35 de ani. Maximul de plăți, de ordinul sutelor de mii pe trimestru, se va înregistra în perioada 2030-2035, când vor ieși la pensie majoritatea „decrețeilor”,adică cei născuți în boom-ul de natalitate din anii 65-75, adică cei care formează și grosul celor înscriși în sistem încă din 2008. Până atunci, numărul și valoarea plăților va crește în progresie geometrică, de la trimestru la trimestru și de la lună la lună.

Topul randamentelor și surpriza din acest top: Aripi a prins aripi. Cum faci ca să obții o pensie cât mai bună

Perioadele mai dificile de după 2020, precum și cele de revenire puternică, cum este și cea prin care trecem acum, au produs schimbări și în ceea ce privește randamentele obținute de administratori. Cea mai mare surpriză o constituie faptul că a fost detronat liderul primilor 12-13 ani, adică NN, care, beneficiind și de nivelul substanțial al portofoliului (cel puțin dublu comparativ cu oricare alt concurent) a avut și cele mai bune randamente. Astăzi este doar pe 3, după Metropolitan, singurul care a avut un mic plus inclusiv în cel mai negru an al sistemul, adică 2022 (singurul an cu scăderi) și surpriza de pe primul loc, adică Aripi, administrat de Generali. Fondul are puțin sub 900.000 de participanți, care se pot considera mai fericiți decât cei 2,2 milioane de la NN sau cei peste 1 milion de la Metropolitan sau AZT Pensia Ta.

Diferențele vin din structura portofoliilor și, mai exact, din ponderile pe care fiecare administrator a înțeles să le aloce obligațiunilor sau acțiunilor pe de o parte, investițiilor în titluri locale sau titluri externe pe de alta. Asupra acestor aspecte vorm reveni într-o analiză. Până atunci, iată cum arată topul după rata de rentabilitate, așa cum este ea calculată de ASF. Menționăm că o analiză a rentabilității este utilă, în condițiile în care puteți oricând să vă schimbați administratorul gratuit și destul de simplu. Un calcul facil ne arată că, astăzi, diferența dintre un contributor cu 1.000 de unități de fond la cel mai performant administrator și unul tot cu 1.000 de unități, dar la cel mai slab fond, a ajuns la un total de 7.600 de lei, o sumă deloc neglijabilă, mai ales că ea se va adânci, cel mai probabil, cu timpul. 

Citește aici ce poți face pentru a obține o pensie cât mai bună, inclusiv schimbând fondul

Rata de rentabilitate reprezintă media anuală a randamentelor obținute de fiecare administrator de fond, calcută pe o perioadă de cinci ani anterioară exercițiului. VUAN reprezintă Valoarea Unitară a Activului Net. Inițial, toate fondurile au plecat de la un VUAN de 10 lei, iar diferența între cei 10 lei și nivelul present reprezintă performanța netă a fiecărui fond în parte, adică plusul adus participanților la sistem.

Sursa datelor: ASF