Doar 10% dintre pensionarii din Apărare au avut pensii de serviciu care depăşesc 7.000 de lei în iulie

„În iulie, în evidenţele Casei de Pensii Sectoriale a MApN se aflau în plată 64.466 de pensii de serviciu, acordate în conformitate cu prevederile Legii nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 303 din 2004 privind statutul magistraţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 223 din 2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Doar 10% dintre pensionarii militari au pensii de serviciu care depăşesc pragul de 7.000 de lei lunar, majoritatea fiind foşti magistraţi militari sau foşti aviatori”, au spus pentru Economica.net oficialii Casei de Pensii Sectoriale a MApN. 

Economica.net a arătat deja, într-o analiză publicată la acest link, că pensia de serviciu medie din Apărare se apropie de 4.200 de lei brut în primul semestru din 2020, în creştere nesemnificativă faţă de valoarea înregistrată în perioada identică a anului trecut.

Pensiile de serviciu din Apărare au costat 1,59 de miliarde de lei brut în prima jumătate a anului 2020, cu nici 6% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2019, arată datele primite în exclusivitate de Economica.net de la Casa de Pensii Sectorială (CPS) a MApN. Numărul beneficiarilor de pensie de serviciu din evidenţa CPS a MApN se apropie de 64.500 de oameni în iunie, în creştere nesemnificativă faţă de nivelul lunii iunie 2019, dar şi faţă de nivelul lunii mai 2020, arată analiza făcută de Economica.net.

Citeşte şi: Pensiile de serviciu în primul semestru: suma plătită de la bugetul de stat creşte la 4,5 miliarde lei; numărul de beneficiari – la peste 155.000

Pensia de serviciu a magistraţilor este 80% din veniturile brute avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

„Vă comunicăm faptul că modul de calcul/stabilire a cuantumurilor pensiilor de serviciu acordate magistraţilor militari este reglementat prin prevederile articolului 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

• Astfel, la alineatul (1) se stipulează că, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

• De asemenea, la alineatul (2) se precizează că, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alineatul (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

• De pensia de serviciu prevăzută la alineatul (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alineatul (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.

• Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alineatele (1) şi (2), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alineatul (1), fără a o putea depăşi.

Conform dispoziţiilor de la alineatul (7), judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.

În situaţia în care judecătorii şi procurorii militari optează pentru pensia militară, acordată în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, precizăm că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alineatul (1) şi alineatul (2) din actul normativ menționat, cuantumul pensiei militare de serviciu se determină în procent de 65% din baza de calcul prevăzută la articolul 28, pentru o vechime cumulată de cel puţin 25 de ani. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea cumulată de 25 de ani, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul. Pentru o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei se diminuează cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.

De asemenea, conform dispoziţiilor art. 108 din același act normativ, la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare de stat se acordă un spor de 3%, 6%, 9% în funcţie de tranşele de vechime a contribuţiei la Fondul pentru pensie suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget.

Însă, potrivit prevederilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile Legii, nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei militare.

Menţionăm că potrivit dispoziţiilor art. 11 alineatul (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% la cuantumului pensiei.

Vă informăm că, începând cu data de 15 septembrie 2017, Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Astfel, potrivit prevederilor art. VII pct. 3 din acest act normativ, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”, au explicat pentru Economica.net oficialii CPS a MApN.

Economica.net nu face judecăţi de valoare cu privire la moralitatea sau oportunitatea acordării pensiilor de serviciu.