Pensia de serviciu medie din MAI a coborât la circa 4.500 de lei brut în 2019. Numărul pensionarilor, la cel mai ridicat nivel din mai 2018

03 02. 2020
politie_649394857_46662000

Creștere susținută a numărului de pensionari ai MAI în ultimul an și jumătate, rezultă din analiza făcută de Economica.

Aproape 67.300 de oameni au încasat, în decembrie 2019, pensie de serviciu plătită de Casa de Pensii Sectorială a MAI, potrivit informațiilor primite de Economica de la MAI. Acesta e cel mai mare nivel al numărului de beneficiari de pensii de serviciu de sub cupola Ministerului Afacerilor Interne din luna mai 2018 încoace, reiese din analiza făcută de ECONOMICA.NET, pe baza datelor pe care le-am primit, în exclusivitate, de la Ministerul de Interne. Creşterea numărului de beneficiari de pensii speciale din MAI a început în luna mai 2018 şi a continuat până la sfârşitul anului 2019, reiese din datele primite de la MAI, pe care le-am analizat. 

  • Casa de Pensii Sectorială a MAI (CPS) plătește pensii de serviciu militarilor, polițiștilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și funcționarilor publici cu statut special din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor – Ministerul Justiției, potrivit datelor primite de Economica de la MAI.

Pensia de serviciu medie din MAI a coborât la circa 4.498 de lei brut lunar în 2019 și e cu 3,4% mai mică decât în 2018, reiese din analiza făcută de ECONOMICA.NET, pe baza informațiilor pe care le-am primit, în exclusivitate, de la CPS a MAI. 

Pensiile de serviciu din MAI au costat bugetul de stat 3,55 de miliarde de lei în 2019, cu 1,58% mai puțin decât în 2018, arată analizele făcute anual de ECONOMICA.NET, pe baza informațiilor primite, în exclusivitate, de la Ministerul Afacerilor Interne. Sumele includ şi diferenţele plătite în 2019, respectiv în 2018, rezultate în urma procesului de recalculare/actualizare a pensiiilor, și alte diferenţe restante, au mai spus pentru Economica oficialii CPS a MAI.

Cum se stabilesc pensiile de serviciu pentru limită de vârstă din MAI, potrivit informaţiilor pe care Economica le-a primit de la Ministerul de resort:

„Referitor la modalitatea de stabilire a cuantumului pensiei de serviciu pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, facem următoarele precizări:

Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

  • militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
  • pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută mai sus, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28” .

Art. 108 din legea pensiilor militare prevede: „Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

  • 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
  • 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;
  • 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani”. 

Astfel, în funcție de vechimea cumulată realizată de pensionar, se acordă procentul de 65% pentru vechimea minimă cumulată de 25 ani, precum și 1% pentru fiecare an care depășește vechimea minimă prevăzută de lege. De asemenea, la stabilirea procentului total se acordă și procentul aferent contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea.

Conform art. 30 „pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28”. Așadar, în cazul în care procentul total depășește plafonul impus de lege, acesta rămâne la valoarea de 85%.

La baza de calcul întocmită potrivit art. 28 din Legea 223/2015, transmisă instituției noastre de către unitatea de la care persoana a trecut în rezervă/i-au încetat raporturile de serviciu, se aplică procentul rezultat în urma aplicării algoritmului precizat anterior, obținându-se pensia militară.

În cazul în care pensionarul deține ordin/semn onorific, acesta se acordă potrivit Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ajungând astfel la totalul brut al pensiei militare de stat.

Menționăm faptul că potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare „la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”.

În acest context, facem precizarea că prin intrarea în vigoare a prevederilor art. VII pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, a fost modificat art. 60 din Legea pensiilor militare de stat, producând efecte asupra beneficiarilor care au trecut în rezervă ori le-au încetat raporturile de serviciu cu unitatea după data de 15.09.2017, în sensul că acestora li se plafonează pensia netă la valoarea mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:

  • diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
  • compensaţiile lunare pentru chirie;
  • valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
  • contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
  • primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
  • indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
  • contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
  • plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
  • compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
  • restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
  • majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
  • drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
  • sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
  • drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
  • sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010 ,cu modificările şi completările ulterioare;
  • alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

Precizări

Pensia de serviciu netă reprezintă pensia în cuantum brut, din care se deduce impozitul pe venit. Cota de impozit în cazul pensiilor militare este de 10%, iar venitul impozabil lunar se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei.

ECONOMICA.NET nu face judecăţi de valoare cu privire la oportunitatea și moralitatea acordării pensiilor de serviciu.