Pensiile private obligatorii: Peste 80% din bani sunt virați într-o singură bancă. Unde sunt plasați banii și cu ce garantează fondurile

Un lucru mai puțin popularizat este acela că activele fondurilor, adică banii viitorilor pensionari, sunt virate în conturi din doar trei bănci, în calitate de depozitari, iar una dintre ele, adică BRD Societe Generale, are o pondere de peste 83% din total. Celelalte două bănci sunt Unicredit și BCR.

” Gradul de concentrare se menține ridicat pe acest segment de piață, atât din cauze structurale ce țin de mecanismele de funcționare ale sistemului și de caracteristicile acestuia, cât și datorităevoluției  sale  în  timp.  Nivelul  ridicat  de  concentrare  reprezintă  principala  preocupare  din perspectiva riscurilor operaționale pentru acest segment de piață.”, explică specialiștii ASF în raportul citat.

Mai departe, ei analizează sistemul pensiilor private obligatorii din toate perspectivele semnificative: siguranță, randament, tipuri de plasamente etc. Cele mai importante date și concluzii vi le prezentăm mai jos.

Înainte de asta, însă, vă reamintim că nu toate fondurile private de pensii au aceleași performanțe și că, mai ales în perioade grele cum este aceasta și mai ales dacă situația se va prelungi, există o mutare care poate face diferența.

Despre cum poți verifica în timp real performanțele fondului tău de pensii, dar și despre ce poți face pentru a îți maximiza viitoarea pensie poți citi AICI.

Iată, mai jos, cele mai importante date și informații despre sistemul de pensii private obligatorii, așa cum sunt ele prezentate în Raportul de Stabilitate privind Piețele Financiare Nebancare:

– 60,13 miliarde de lei, era la finalul lunii martie, valoarea activelor fondurilor private de pensii

– 3,75% din salariul brut cotizează către fondurile de pensii private toți românii eligibili pentru acest sistem, adică toți cei care au avut sau au mai puțin de 35 de ani în momentul angajării, precum și cei peste 35% care optează pentru a cotiza.

– Peste 7 milioane de conturi individuale există în sistemul de pensii private obligatorii

– Peste 87% din plasamentele fondurilor de pensii sunt făcute în România și peste 91% sunt denominate în lei

– 63% din active erau plasate în titluri de stat, la finalul lui februarie. Circa 20% erau plasate în acțiuni cotate la Bursă și aproximativ 11% în depozite bancare.

– Performanța unui fond de pensii se poate vedea în evoluția indicelui VUAN, adică valoarea unității de fond. La începutul sistemului, în 2008, această valoare a fost de 10 lei, pentru toate fondurile. Astăzi este mult mai mare și diferită, de la fond la fond.

– Cea mai bună performanță investițională dintre cele șapte fonduri, de la înființarea din 2008 până la finele lui martie 2020, a avut-o Fondul Metropolitan Life, cu un randament  anualizat al VUAN de aproape 8%, iar cea mai slabă perormanță a fost la BRD, cu 6,27 %. Valoarea VUAN, în timp real, poate fi urmărită aici

– Sistemul de pensii private din România include multiple mecanisme de protecție a participanților care abordează limitarea riscurilor din diferite perspective: segregarea activelor, limitări prudențiale ale politicii investiționale, rolul important de păstrare în siguranță a activelor și verificare a legalității operațiunilor exercitate de depozitar, supravegherea exercitată de ASF, cerințele prudențiale pentru administratorii fondurilor, existența unui fond de garantare pentru participanți etc.

– Dintre acestea, un rol considerabil îl are Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private care compensează pierderile participanților și/sau beneficiarilor la fondurilede pensii private, atât în perioada de acumulare a contribuțiilor, cât și după deschiderea dreptului la pensie, provenite din incapacitatea administratorilor sau a furnizorilor de pensii de a onora obligațiile asumate și asigură plata drepturilor participanțilorori ale beneficiarilor la fondurilede pensii private, în cazul imposibilității asigurării lor de către administratoriisau furnizorii de pensii private, după caz.

– Potrivit legii, fondurile de pensii private nu pot falimenta, doar administratorii lor putând intra în această situație. Însă, datorită separării banilor fondului de cei ai administratorului, fondul nu va fi afectat de un eventual faliment al societății de administrare

– Din arhitectura mecanismelor de protecție a participanților la sistemul de pensii private din România fac parte și cerințele financiare prudențiale aplicabile administratorilor de fonduri:nivelul minim al capitalului social și obligativitatea constituirii unui provizion tehnic calculat actuarial pentru a acoperi riscul ca la pensionare valoarea activului individual al participantului să fie mai mică decât suma contribuțiilor nete efectuatede acesta. Acest risc variază în funcție de evoluția volatilității pieței pe parcursul perioadei de contribuții, de structura activelor fondului, precum și de durata și structura în timp a contribuțiilor efectuate.

– În acest moment, provizioanele destinate acoperirii diferenței de bani, în cazul în care participanții ar ajunge să aibă în cont mai puțin decât au cotizat sunt la sub 590 de milioane de lei, adică sub 1% din valoarea totală a activelor

– Riscul de dobândă și riscul sistematic de piață depind de elemente ale climatului investițional general, la nivel local și internațional, ieșind din sfera de influență a administratorilor fondurilor, în vreme ce componentele privind riscul de spread și riscul individual („idiosincratic”) sunt gestionate la un nivel adecvat prin intermediul politicilor de diversificare a portofoliilor aplicate de managerii fondurilor.

-Riscurile aferente stabilității și bunei funcționări a fondurilor de pensii se mențin la niveluri diminuate, dat fiind mecanismul de funcționare a sistemuluide pensii private de tip contribuții definite cu garanții (la nivelul sumei contribuțiilor), excluzând din start riscul de solvabilitate care constituie principal preocupare în cazul sistemelor de pensii bazate pe definirea beneficiilor (predominante încă în Europa atât ca număr, cât și ca active).

– De asemenea, o serie de alte riscuri relevante pentru acest domeniu (ex. riscul privind o eventuală rată insuficientă de înlocuire a venitului din perioada activă cu cel din pensia privată sau riscul de lichiditate) nu sunt aplicabile deocamdată în cazul sistemului de pensii private din România datorită maturității reduse a acestuia și ponderii încă nesemnificative a participanților aflați aproape demomentulpensionării la limită de vârstă.