Pensionarii, locul al doilea după veniturile băneşti obţinute anul trecut

Astfel, un salariat a avut, anul trecut, în medie, venituri băneşti de 1.316,9 lei lunar, urmat de un pensionar, cu 864,23 lei şi de un lucrător pe cont propriu în activităţi neagricole cu 547,94 lei. Aceştia sunt urmaţi de şomeri, cu 508,47, lei şi de agricultori, cu 420,54 lei.

Pe medii de rezidenţă, în urban au fost remarcate venituri de 1.245,82 lei lunar, în medie, de persoană, iar în rural de 701,96 lei. Pe regiuni, distribuţia veniturilor arată că în zona Bucureşti – Ilfov s-a înregistrat cea mai mare valoare veniturilor băneşti, de 1.559,2 lei/persoană, iar cea mai mică în Nord-Est de 732,93 lei.

Din punct de vedere al cheltuielilor lunare, acestea au fost în medie de 953,35 lei/persoană.

O gospodărie a cheltuit, în medie, 48 lei pentru educaţie, anul trecut, în timp ce pentru serviciile de telefonie – 1.088 lei, se arată în publicaţia Institutului Naţional de Statistică.

Conform datelor INS, o gospodărie a folosit, în medie, lunar, 4,05 lei pentru educaţie, iar pentru serviciile de telefonie – 90,71 lei. Pentru energia electrică a utilizat 94,06 lei, pentru gaze naturale – 56 lei, energie termică – 13,61 lei, apă, canal, salubritate – 56,35 lei. În ceea ce priveşte serviciile de sănătate, într-o lună, o gospodărie a cheltuit, în medie, 26,26 lei, iar pentru tratamentul sanitar – veterinar al animalelor de casă – 0,46 lei.

Gospodăriile au scos din buzunare pentru serviciile culturale şi de recreere – 7,46 lei, pentru îngrijire personală – 13,89 lei, pentru servicii turistice – 13,71 lei, abonamente radio-tv – 23,95 lei, servicii de transport – 33,59 lei, jocuri de noroc – 0,45 lei.

Doar 30,2% dintre gospodăriile din România şi-au permis anul trecut, cu venitul net realizat, să îşi cumpere haine noi, iar 18,1% o săptămână de concediu, în afara casei, se arată în publicaţie.

Potrivit documentului, un procent de 6,4% şi-au permis înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate, 13,3% şi-au luat produse electrocasnice, iar 11,7% au mers la spectacole de teatru sau cinema.

Pe de altă parte, numai 16,1% dintre gospodăriile din România şi-au putut permite cărţi, ziare, reviste cu venitul total net lunar realizat.

Datele INS, arată că o treime dintre gospodăriile din România nu şi-au plătit la timp întreţinerea locuinţei, anul trecut, iar 14,5%, energia electrică. De asemenea, 6,4% nu şi-au putut plăti la timp abonamentul radio-TV, iar 6,2% – telefonul.

Pentru a putea face faţă cheltuielilor curente, 10,6% din gospodării au apelat la muncă suplimentară, 11,2% la ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de la rude, prieteni, 6,5% la împrumuturi de la rude, prieteni, alte persoane, 7,3% la economii. Doar 69,6% dintre gospodării pot face faţă cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat.

Impozitele asupra veniturilor, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe au deţinut, în 2016, o pondere de 20,3% din cheltuielile totale ale unei gospodării, ridicându-se, în medie, la suma de 513 lei/lună, conform INS.

Din această sumă, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, faţă de 39,5%, în 2015, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4%, comparativ cu 56,3%, în 2015.

Tot în anul 2015, ponderea taxelor şi impozitelor era de 19% din cheltuielile totale, iar suma se ridica la 446,1 lei/gospodărie.

‘Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 13,6% pentru cele de şomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori’, se notează în document.

De altfel, în anul 2016, cuantumul mediu al transferurilor aflate în sarcina gospodăriilor de salariaţi a fost de 13,9 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile de agricultori, de 10 ori mai mare decât transferurile plătite de gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole, de 5,6 ori mai mare decât al celor de pensionari şi de 4,1 şomeri sau mai mare decât al gospodăriilor de şomeri.

Principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor – consumul – a deţinut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 71,7% din cheltuielile totale. Cheltuielile de consum au reprezentat 1.810 lei/lună/gospodărie, iar cheltuielile băneşti pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţile de alimentaţie publică), nealimentare şi pentru plata serviciilor s-au ridicat la 1.612 lei/lună (63,9% din cheltuielile totale).

Potrivit INS, cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei), a fost egală cu 198,1 lei/gospodărie şi a reprezentat 7,8% din cheltuielile totale.