Lavrov: Sancţiunile occidentale nu pot distruge voinţa poporului rus. O fregată rusă, în flăcări, lângă Insula Şerpilor – Război în Ucraina, ziua 72

Dovezile arată că trupele ruse au comis crime de război lângă Kiev, afirmă Amnesty International

Organizaţia Amnesty International a anunţat vineri că strânge dovezi conform cărora trupele ruse au comis crime de război în Ucraina, atunci când au ocupat o zonă din apropierea capitalei Kiev în februarie şi martie, transmite Reuters.

De asemenea, civilii au suferit abuzuri precum acte de tortură din partea forţelor ruse în regiunea Kiev în primele etape ale invaziei lansate de Kremlin pe 24 februarie.

”Acestea nu sunt incidente izolate. Ele sunt parte a unui tipar din orice loc unde forţele ruse au deţinut controlul într-un oraş sau sat”, a declarat Donatella Rovera, consilier în cadrul Amnesty International pentru răspunsul la crize, într-o conferinţă de presă la Kiev.

Informaţiile colectate de Amnesty International ”pot fi utilizate, sperăm, pentru tragerea la răspundere a autorilor, dacă nu astăzi, într-o zi din viitor”, a spus ea.

Rusia, care îşi numeşte invazia în Ucraina drept ”operaţiune specială pentru denazificarea” ţării vecine şi pentru dezarmarea ei, neagă că forţele sale au comis abuzuri.

Autorităţile ucrainene afirmă că anchetează peste 9.000 de potenţiale crime de război comise de trupele ruse. De asemenea, Curtea Penală Internaţională investighează presupuse crime de război.

Raportul Amnesty International este cel mai recent care documentează crime de război comise de forţele ruse în timpul ocupării zonei situate la nord-vest de Kiev, inclusiv a oraşului Bucea, unde autorităţile ucrainene au spus că au fost ucişi peste 400 de civili. Rusia şi-a retras la începutul lui aprilie trupele din acea zonă.

Documentul arată că forţele ruse au comis ”o mulţime de crime de război evidente” în Bucea, printre care numeroase crime în apropierea intersecţiei străzilor Iablunska şi Vodoprovidna.

Amnesty International a precizat că a documentat 22 de cazuri de ucideri ilegale comise, ”dintre care majoritatea au fost ceea ce par a fi execuţii extrajudiciare”.

”Povestea despre Bucea este o înscenare şi un fals”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, solicitat de Reuters să comenteze despre raportul Amnesty International.

Acelaşi raport denunţă drept crime de război şi loviturile aeriene ruse comise în 1-2 martie asupra a opt blocuri de locuinţe din oraşul Borodianka, operaţiune soldată cu cel puţin 40 de morţi în rândul civililor.

O fregată rusă, în flăcări, lângă Insula Şerpilor; ar fi fost lovită de o rachetă ucraineană Neptun

O explozie urmată de un incendiu a avut loc – se pare – la bordul unei fregate ruseşti din proiectul 11356P de tip Burevestnik, care se afla în apropiere de Insula Şerpilor, a comunicat vineri portalul Dumskaia.net. din Odesa.

Nave ruseşti de salvare din Crimeea au fost trimise în ajutorul fregatei în flăcări, zona unde a avut loc incidentul fiind survolată de avioane ruseşti, indică publicaţia ucraineană.

Nu se ştie clar ce a declanşat situaţia de urgenţă de la bordul navei ruseşti şi care fregată anume din componenţa Flotei ruse din Marea Neagră a fost afectată.

Primele informaţii despre o posibilă explozie pe această navă au apărut pe reţele de socializare încă de joi seara. Vineri, producerea incidentului a fost confirmată. Imagini din satelit arată un incendiu la bordul unei nave ruseşti în apropiere de Insula Şerpilor.

Potrivit unor informaţii preliminare, nava rusească ar fi fost lovită de o rachetă antinavală ucraineană Neptun.

Deputatul ucrainean Anatoli Goncearenko, originar din Odesa, afirmă pe contul său Telegram că a fost afectată fregata ‘Amiral Makarov’.

„Ştiţi, există un ‘Amiral Makarov’, el mai are un frate ‘Amiral Essen’. Omul şi nava. Iată că i s-a făcut foarte rău, zeul mării i-a pedepsit din nou pe ticăloşi”, a scris el pe Telegram, potrivit Unian.

Potrivit lui Goncearenko, nava este grav avariată, dar a rămas deocamdată pe linia de plutire.

Armata ucraineană şi cea rusă nu au raportat oficial incidentul cu fregata ‘Amiral Makarov”.

„Amiral Makarov” este a treia fregată din proiectul 11356R aflată în serviciul Flotei ruse din Marea Neagră. Fregata face parte din Divizia a 30-a de nave de suprafaţă a marinei ruse.

Acest tip de navă este echipat cu sisteme de război electronic, rachete de croazieră Kalibr, rachete antinavale Onyx, sisteme de rachete BUK şi Igla-S, elicoptere Ka-27PL şi Ka-31, precum şi cu drone Orlan.

La 13 aprilie, s-a scufundat crucişătorul Moskva al Flotei ruse din Marea Neagră. Partea ucraineană susţine că nava s-a scufundat în urma lovirii cu o rachetă de tipul Neptun, dar partea rusă susţine că aceasta s-ar fi petrecut în urma unei explozii şi a unui incendiu declanşat la bordul vasului.

Ministerul rus al Apărării a recunoscut moartea unei singure persoane din echipajul de peste 500 de marinari de pe Moskva, indicând că 27 de marinari sunt daţi dispăruţi, iar 396 au fost evacuaţi, potrivit Radio Liberty (Radio Europa Liberă).

Conform unei evaluări preliminare a părţii ucrainene, Rusia a reuşit să salveze 58 de persoane din cei 510 membri ai echipajului crucişătorului Moskva.

Oraşul Severodoneţk este încercuit aproape în totalitate de forţele ruse, anunţă primarul

Severodoneţk, unul din oraşele importante din Donbas aflat încă sub control ucrainean, este „încercuit aproape în totalitate” de forţele ruse şi separatiştii proruşi din Donbas, care încearcă să preia controlul total, a transmis vineri primarul localităţii, Oleksandr Striuk, potrivit AFP.

Potrivit primarului, intervievat de postul ucrainean de televiziune 1+1, trupele ruse şi proruse „încearcă să atace oraşul din mai multe direcţii”.

Deşi o mare parte din cei 100.000 de locuitori ai oraşului au plecat, primarul îşi exprimă regretul că 15.000 dintre ei încă refuză să plece.

„Nu reuşim să convingem să plece decât zece persoane pe zi”, a spus el.

Severodoneţk, la fel ca Lisiciansk, oraş din apropiere, este ţinta unor bombardamente ruse de mai multe săptămâni, linia de front apropiindu-se constant.

Cele două oraşe sunt situate în regiunea Lugansk, la aproape 80 de km est de Kramatorsk, devenit centrul administrativ al Donbasului ucrainean de când forţele separatiste proruse au preluat controlul asupra părţii de est a acestui mare bazin de cărbune în 2014.

Lavrov: Sancţiunile occidentale nu pot distruge voinţa poporului rus

Nicio sancţiune nu poate distruge voinţa poporului rus, a declarat vineri ministrul de externe Serghei Lavrov, la o ceremonie de depunere de flori la Moscova în memoria diplomaţilor ruşi ucişi în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, subliniind că Rusia este hotărâtă „să apere adevărul istoric şi interesele sale legitime”, informează agenţia oficială de presă rusă TASS.

„Nici o pedeapsă (şi) nicio sancţiune nu pot distruge voinţa poporului nostru, voinţa conducerii noastre, hotărâte să apere adevărul istoric şi interesele legitime ale Rusiei şi să oprească ameninţările directe la adresa securităţii, culturii şi istoriei noastre, create chiar de-a lungul graniţelor noastre, ceea ce se întâmplă de ani de zile”, a declarat el.

Potrivit lui Lavrov, în acest moment se defineşte viitorul lumii, în timp ce se decide dacă va exista o ordine mondială multipolară, „controlată pe deplin de Statele Unite, ceea ce îşi doreşte Washingtonul şi tolerează alte ţări occidentale, sau lumea va fi dreaptă şi democratică”.

El a subliniat de asemenea că Rusia, împreună „cu marea majoritate a ţărilor”, a făcut apel la o ordine mondială corectă. „Eforturile noastre nu se bazează pe speculaţii, precum regulile pe care americanii le-au inventat şi încearcă să le impună tuturor, ci se bazează pe Carta Naţiunilor Unite, organizaţie care a fost creată după cel de-Al Doilea Război Mondial”, a adăugat Lavrov. Şeful diplomaţiei ruse a remarcat că „cei care nu acceptă egalitatea şi vor să dicteze lumii încearcă să rescrie” idealurile de justiţie şi egalitate suverană ale tuturor ţărilor, consacrate în document.

De asemenea, în opinia lui Serghei Lavrov, la ora actuală a fost declanşat un război de propagandă împotriva poporului rus. „Este vorba despre orice rus ajuns într-o ţară europeană, occidentală sau alta”.

„Şi, desigur, în această manifestare a rasismului deschis este o altă formă de discriminare adusă acum la absurd, în aşa măsură încât (…) se insuflă ură pentru tot ceea ce are legatură într-un fel sau altul cu Federaţia Rusă”, a spus el.

În acelaşi timp, a continuat şeful diplomaţiei ruse, Occidentul „încearcă acum să muşamalizeze nazismul, să încurajeze manifestările naziste în Europa modernă. Ei încearcă deja nu numai să echivaleze învingătorii nazismului cu criminalii, ci şi să prezinte Rusia drept principalul vinovat al celui de-Al Doilea Război Mondial. Acest lucru se întâmplă în ţările baltice şi în Ucraina”, a susţinut Lavrov, îndemnându-i să-şi amintească lecţiile istoriei.

„La baza tuturor eforturilor noastre nu stau nişte construcţii speculative precum regulile inventate de americani care sunt impuse tuturor celorlalţi”, a explicat el, „ci Carta ONU, o organizaţie care a fost creată ca urmare a celui de-Al Doilea Război Mondial”, a reiterat şeful diplomaţiei ruse.

Germania va oferi Ucrainei şapte obuziere blindate autopropulsate

Germania a ajuns la un acord prin care va oferi Ucrainei şapte obuziere blindate autopropulsate Panzerhaubitzen 2000, pe lângă cele cinci promise deja de Ţările de Jos, a anunţat vineri ministrul apărării Christine Lambrecht, în cursul unei vizite în Slovacia, transmit dpa şi Reuters.

De asemenea, Germania va oferi instruire pentru manevrarea sistemului de artilerie Panzerhaubitzen 2000, care dispune de un tun montat pe un vehicul şi seamănă cu un tanc.

Potrivit armatei germane, în funcţie de muniţia folosită, proiectilele pot lovi la distanţe de 30-40 km.

Instruirea militarilor ucraineni poate începe săptămâna viitoare în Germania, a precizat Christine Lambrecht.

Ea a făcut anunţul în timpul unei vizite la militari germani desfăşuraţi la Sliac, în Slovacia, ţară vecină cu Ucraina, pentru a contribui la întărirea flancului estic al NATO.

Guvernul german condus de cancelarul Olaf Scholz a fost acuzat în mod repetat de conducerea de la Kiev că nu ajută suficient Ucraina să se apere împotriva invaziei ruse.

Şeful Dumei de Stat a vorbit despre graniţele Ucrainei după încheierea ”operaţiunii speciale”

Ce graniţe va avea Ucraina după încheierea ‘operaţiunii speciale militare’ ruse depinde de decizia cetăţenilor acestei ţări, a declarat preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, citat de agenţia de presă Interfax.

„Această sarcină revine Ucrainei şi cetăţenilor săi”, a spus Volodin într-un interviu acordat joi postului de radio aparţinând publicaţiei Komsomolskaia Pravda.

În continuare, Volodin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a explicat ce înţelege prin aceasta.

În primul rând, el a reiterat una din tezele Kremlinului, potrivit căreia în 2014 în Ucraina a avut loc o lovitură de stat, nu o mişcare populară de contestare a regimului preşedintelui Viktor Ianukovici.

„Ca urmare a acestei lovituri de stat, Crimeea s-a separat de Ucraina. Cetăţenii, în conformitate cu toate cerinţele şi normele internaţionale, au decis că vor să trăiască în componenţa Federaţiei Ruse”, a afirmat Volodin, omiţând să specifice că, înaintea referendumului din Crimeea pe tema separării de Ucraina, peninsula fusese ocupată de militari ruşi fără însemne, aşa-numiţii ‘omuleţi verzi’, potrivit media de la Kiev.

De asemenea, „republicile populare Doneţk şi Lugansk au decis să se separe de Ucraina şi să devină independente”, a adăugat şeful Camerei inferioare a legislativului rus.

„Apoi, vedeţi procesele care au loc astăzi în vestul Ucrainei, multe persoane au primit paşapoarte de cetăţeni ai Poloniei, Ungariei… Ce decizie vor lua ei? Poate că vor dori să trăiască în componenţa altor state şi nu în Ucraina?”, a spus Volodin, sugerând că frontierele Ucrainei depind de decizia cetăţenilor acestei ţări.

Separat, preşedintele Dumei de Stat a afirmat că Rusia ar putea recurge la arma nucleară doar ca răspuns la un atac nuclear, excluzând posibilitatea unui atac nuclear preventiv din partea Moscovei, potrivit site-ului Dumei, duma.gov.ru.

„Doctrina militară rusă prevede utilizarea armei nucleare ‘doar ca răspuns’ la un atac similar împotriva ţării”, a declarat Volodin în acelaşi interviu pentru Komsomolskaia Pravda.

„În ceea ce priveşte Federaţia Rusă, noi avem în vedere doar posibilitatea de a răspunde (cu un dispozitiv nuclear) la un atac punctual”, a mai spus el, adăugând: „pentru noi este doar un răspuns, în cadrul apărării”. „Dacă ne atacă, noi răspundem”, a insistat el.

În ultimele zile, televiziunea de stat rusă a încercat să facă utilizarea armelor nucleare mai acceptabilă pentru public, potrivit AFP.

„De două săptămâni auzim la televizor că ar trebui deschise silozurile nucleare”, a declarat marţi Dimitri Muratov, redactor-şef al unui jurnal rus independent şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Rusia şi-a plasat forţele nucleare în alertă maximă la scurt timp după ce a trimis trupe în Ucraina la 24 februarie. Vladimir Putin a ameninţat că Rusia va răspunde printr-un atac „fulgerător” la orice ingerinţă strategică la ceea ce se întâmplă în prezent în Ucraina, scena unei campanii militare ruse de peste două luni, conform agenţiei de presă franceze.

Lukaşenko recunoaşte că războiul Rusiei din Ucraina ”trenează”

Preşedintele autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, ia apărarea invaziei ruse din Ucraina într-un interviu acordat joi agenţiei Associated Press, dar spune că nu se aştepta ca acest conflict care durează de zece săptămâni „să treneze aşa”.

El s-a exprimat de asemenea împotriva folosirii de arme nucleare în Ucraina, dar nu a spus dacă preşedintele rus Vladimir Putin intenţionează să lanseze un astfel de atac.

Lukaşenko a afirmat că Moscova, care a lansat la 24 februarie invazia asupra Ucrainei, parţial şi de pe teritoriul Belarusului, a fost nevoită să acţioneze deoarece Kievul „provoca Rusia”.

„Dar nu sunt suficient de implicat în această problemă pentru a spune dacă (războiul – n.r.) merge conform planului, cum spun ruşii. Spun ce simt eu”, a declarat el de la Palatul Independenţei din Minsk.

„Vreau să subliniez din nou: simt că operaţiunea asta trenează”, a afirmat liderul belarus.

Sprijinul lui Lukaşenko pentru război a atras critici şi sancţiuni internaţionale împotriva Minskului. Unele trupe ruseşti au fost trimise de pe teritoriul Belarusului în Ucraina, iar Lukaşenko şi-a exprimat public sprijinul pentru aliatul său, care a pompat miliarde de dolari în sprijinirea economiei belaruse, de tip sovietic şi controlată de stat, cu energie ieftină şi împrumuturi.

Însă, în interviul pentru AP, Lukaşenko a spus că el şi ţara sa sprijină pacea şi au făcut apel în mod repetat la încetarea „războiului”, un termen pe care Kremlinul refuză să îl folosească, numind în schimb invazia „operaţiune militară specială”.

„Categoric nu acceptăm niciun război. Am făcut şi facem totul acum pentru a nu exista un război. Datorită mie au început negocierile dintre Ucraina şi Rusia”, a mai declarat el.

Lukaşenko a spus totodată că folosirea de arme nucleare în Ucraina este „inacceptabilă deoarece este chiar lângă noi, nu suntem dincolo de ocean, ca SUA”.

„Este inacceptabil şi pentru că ar putea arunca Pământul de pe orbită, cine ştie unde. Dacă Rusia este sau nu capabilă să facă asta, aceasta este o întrebare pe care trebuie să o adresaţi conducerii ruse”, a mai afirmat liderul de la Minsk.

Rusia „prin definiţie nu poate pierde războiul”, a adăugat el, observând că Belarusul este singura ţară alături de Moscova, în timp ce „până la 50 de state şi-au unit forţele” de partea Ucrainei.

Lukaşenko a mai declarat că Putin nu caută un război direct cu NATO şi că Occidentul ar trebui să se asigure că nu va izbucni unul.

„Cel mai probabil, el nu vrea o confruntare globală cu NATO. Folosiţi asta şi faceţi totul să nu se întâmple (un război). Altfel, chiar dacă Putin nu îşi doreşte, armata va reacţiona”, a atenţionat liderul belarus.

Lukaşenko l-a numit pe Putin „fratele său mai mare” şi a spus că liderul rus nu are „cu niciunul dintre liderii lumii relaţii mai strânse, mai deschise sau mai prieteneşti ca cele cu preşedintele Belarusului”.

Relaţia lor este foarte strânsă în ultima perioadă, dar a fost mai instabilă în ultimii ani. Înainte de alegerile contestate din 2020 care au dus la proteste masive, reprimate de Lukaşenko, el a acuzat deseori Kremlinul că încearcă să îl forţeze să renunţe la bunuri economice de preţ şi să renunţe la independenţa ţării.

Confruntat cu sancţiuni dure după ce a suprimat în mod brutal protestele, liderul belarus a început să accentueze nevoia de a contracara în comun presiunea occidentală şi s-a întâlnit cu Putin deseori, subliniind relaţiile lor strânse.

Sprijinul lui Lukaşenko pentru invazie nu a presupus şi trimiterea de trupe în Ucraina, dar el a fost totuşi criticat de opoziţia belarusă, care cere mai multe sancţiuni împotriva sa şi a ţării.

Reprezentanţii opoziţiei spun că belaruşii de rând nu sprijină invazia. Sute de belaruşi care trăiesc în Ucraina au fost afectaţi de război, iar unii au devenit voluntari, luptând alături de forţele ucrainene.

Liderul activist de opoziţie belarus Pavel Latuşka a respins joi apelurile la pace ale lui Lukaşenko, spunând că ele „sunt absurde după ce peste 600 de rachete au fost lansate de pe teritoriul belarus, iar ţara a devenit o platformă pentru agresiune”.

„Minskul merită cele mai dure sancţiuni occidentale”, a adăugat el.

Lidera de opoziţie Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil în Lituania, a exprimat o opinie asemănătoare, spunând că Lukaşenko este ‘co-agresor’ şi că „el încearcă să îşi schimbe imaginea de incendiator într-una de pompier şi pacificator”.

Lukaşenko a mai spus în interviul pentru AP, publicat pe site-ul agenţiei americane de presă, că Belarusul nu reprezintă niciun pericol pentru alţii, chiar dacă armata sa a efectuat exerciţii militare în această săptămână.

„Nu ameninţăm pe nimeni şi nu vom ameninţa. În plus, nu putem ameninţa – ştim cine ni se opune, aşa că a dezlănţui un conflict, un război aici, nu este deloc în interesul statului belarus. Prin urmare, Occidentul poate dormi liniştit”, a afirmat el.

El a acuzat Occidentul, şi în special SUA, de alimentarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina.

„SUA vor să profite de moment, să îşi lege aliaţii de ele, şi au atras Rusia în războiul cu Ucraina. Este scopul lor – să ‘aranjeze’ Rusia, apoi China”, a mai declarat el.

Lukaşenko a mai spus că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski primeşte ordine de la SUA.

„Astăzi, nu Zelenski conduce Ucraina. Fără supărare, este opinia mea, poate mă înşel”, a declarat el, adăugând că, dacă preşedintele american Joe Biden ar cere asta, „totul s-ar opri într-o săptămână”.

Ucraina se aşteaptă la o operaţiune de debarcare a trupelor ruse în zona Odesei

Armata ucraineană consideră că în continuare este posibilă o debarcare a trupelor ruse pe coasta de nord-vest a Mării Negre în zona oraşului-port Odesa, relatează vineri DPA, Ukrainska Pravda şi Unian.

Potrivit unui comunicat al Comandamentului operativ ‘Sud’, drone de recunoaştere şi de atac ruseşti survolează din ce în ce mai frecvent această regiune.

În plus, marina rusă continuă să aibă o prezenţă puternică în largul coastelor aflate sub control ucrainean.

Localnicilor li s-a recomandat să stea departe de plaje şi alte zone interzise de pe litoral şi să nu se aventureze în larg cu ambarcaţiuni mici. De asemenea, populaţia este invitată să semnaleze activităţi suspecte dinspre mare.

Totodată, guvernul ucrainean a anunţat că Rusia planifică să captureze combinatul siderurgic asediat Azovstal din oraşul-port Mariupol până luni.

Oleksii Arestovici, unul dintre consilierii preşedintelui Volodimir Zelenski, spune că forţele ruse încearcă să captureze combinatul până în data de 9 mai, când Rusia va marca 77 de ani de la victoria împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial.

„Cel mai frumos cadou pentru un conducător este capul adversarului său. Văd clar ambiţia de a cuceri Azovstal şi a-i raporta lui Putin ‘victoria’ pe 9 mai”, a declarat Arestovici pentru agenţia de presă Unian. „Ei îşi doresc asta foarte mult, dar să vedem dacă şi reuşesc”, a adăugat el.

Combatanţi ucraineni şi sute de civili se află în continuare în tunelurile imensului combinat metalurgic din Mariupol, conform unor surse ucrainene.

Moscova a preconizat pentru luni o mare paradă militară în Piaţa Roşie pentru a celebra victoria asupra nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial, marcată tradiţional în Rusia la 9 mai.

Până atunci la Mariupol este în curs de desfăşurare, vineri, o nouă operaţiune de evacuare a sute de civili, conform unui anunţ al ONU.

„O a treia operaţiune este în curs, dar politica noastră este de a nu vorbi despre detaliile vreunuia dintre ele înainte de finalizare pentru a evita subminarea unui posibil succes”, a declarat secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York.

Aproximativ 200 de civili s-ar mai afla încă în catacombele de la Azovstal, potrivit unor surse ucrainene. În cursul a două operaţiuni anterioare mediate de ONU şi Crucea Roşie, aproximativ 500 de persoane au fost evacuate în oraşul Zaporojie, aflat sub control ucrainean.

Forţele ruse promiseseră o încetare a focului şi stabilirea de coridoare umanitare pentru joi, dar nu au existat informaţii despre vreo evacuare din Mariupol, consemnează DPA. Vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a confirmat şi ea că este planificată o nouă tentativă de evacuare vineri.

Anterior, Rusia a declarat că civilii blocaţi la Azovstal au putut să plece, asigurând că acele coridoare umanitare chiar ar funcţiona.

Dar Statul Major al armatei ucrainene susţine că joi trupele ruse au încercat – pentru a treia zi consecutiv – să ia cu asalt combinatul siderurgic, unde s-au dat lupte grele.

„Cu sprijinul aviaţiei, inamicul şi-a reluat atacul în scopul de a prelua controlul asupra combinatului”, a indicat înaltul comandament ucrainean într-un buletin actualizat despre situaţia de pe front.

Moscova, cu toate acestea, neagă asaltul. „Preşedintele şi comandantul suprem (Vladimir Putin) a cerut abţinerea de la orice fel de asalt”, afirmase joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de DPA.

Însă, după cum afirma recent analistul politic rus independent Vladimir Pastuhov, cercetător la University College London, UCL, atunci când purtătorul de cuvânt al Kremlinului neagă ceva, înseamnă că lucrurile stau complet invers. Pastuhov a făcut această declaraţie într-o emisiune pe canalul de internet Jivoi Gvozdi cu fostul redactor-şef al postului de radio Eho Moskvî, Aleksei Venediktov.

Situaţia rămâne tensionată şi pe alte fronturi din Donbas, regiune din estul Ucrainei, care a devenit epicentrul actualului război.

Autorităţile locale semnalează mai mulţi morţi şi răniţi din rândul civililor după bombardamente masive ruseşti asupra mai multor zone ale regiunii. Şeful administraţiei militare regionale Pavlo Kirilenko a indicat 25 de răniţi la Kramatorsk joi, unde un atac cu rachete a avariat nouă imobile de locuit, o şcoală şi obiective de infrastructură civilă.

Potrivit lui Kirilenko, au fost bombardate localităţile Ciasov Iar, Mariinka şi Avdeevka. Cel puţin o persoană a fost ucisă la Ciasov Iar, în regiunea Doneţk.

Serhii Gaidai, guvernatorul regiunii vecine Lugansk, unde de asemenea se duc lupte înverşunate, a declarat că cel puţin cinci persoane şi-au pierdut viaţa în urma bombardamentelor împotriva Severodoneţk, Lisiciansk, Gorskoe şi Popasna.

Armata rusă a utilizat în total 2.014 rachete împotriva diferitelor ţinte în războiul său împotriva Ucrainei, a afirmat preşedintele Volodimir Zelenski într-un discurs video difuzat joi seara, potrivit DPA.

În total, 2.682 de lovituri aeriene ruseşti au fost efectuate împotriva diverselor obiective din Ucraina de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.

„Fiecare dintre aceste operaţiuni a însemnat moartea oamenilor noştri, distrugerea infrastructurii noastre”, a afirmat Zelenski, subliniind că au fost grav afectate în urma bombardamentelor ruseşti îndeosebi unităţile medicale din ţară. „Până în prezent, trupele ruse au distrus sau avariat aproape 400 de facilităţi medicale”, a indicat preşedintele ucrainean.

Pentagonul neagă că a ajutat Ucraina să ţintească generali ruşi

Este adevărat că Statele Unite transmit Kievului elemente de informaţii „pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Dar, a adăugat el, „nu oferim informaţii despre locul în care se află înalţi comandanţi militari pe câmpul de luptă şi nici nu participăm la deciziile de ţintire luate de armata ucraineană”.

Informaţii comunicate de Statele Unite au ajutat Ucraina să scufunde crucişătorul rusesc Moskva.a, a afirmat joi, pe de altă parte, canalul american NBC.

Potrivit unor responsabili anonimi citaţi de canal, forţele ucrainene le-au cerut americanilor informaţii referitoare la o navă aflată în Marea Neagră. Americanii ar fi identificat atunci bastimentul drept Moskva şi ar fi precizat poziţia sa.

Moskva, nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră putând să numere oficial până la 680 de membri ai echipajului, s-a scufundat la 14 aprilie.

Contrar afirmaţiilor Pentagonului, New York Times a afirmat miercuri, citând surse anonime din cadrul serviciilor americane, că informaţiile furnizate de Statele Unite armatei ucrainene au permis ţintirea mai multor generali ruşi în apropierea liniei frontului.

Citând mai mulţi înalţi responsabili americani, jurnalul a declarat că dintre cei peste zece generali ruşi ucişi de forţele ucrainene, „mulţi” au fost ţintiţi cu ajutorul serviciilor americane de informaţii.

Consiliul Naţional de Securitate al SUA (NSC) a calificat deja „iresponsabilă” afirmaţia conform căreia Statele Unite ajută Ucraina să ucidă generali ruşi.

„Statele Unite furnizează informaţii despre câmpul de luptă pentru a-i ajuta pe ucraineni să-şi apere ţara”, a declarat pentru AFP într-un e-mail purtătoarea de cuvânt a NSC, Adrienne Watson.

„Nu furnizăm informaţii cu intenţia de a ucide generali ruşi”, a subliniat ea.

Eforturile de informaţii ale Washingtonului pentru a ajuta Ucraina s-au „concentrat pe determinarea locaţiei şi a altor detalii despre cartierele generale mobile ale armatei ruse, care se deplasează regulat”, a scris New York Times.

Pentagonul a comunicat oficial luni că şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, se aflase timp „de câteva zile” săptămâna trecută pe frontul din regiunea Donbas, în estul Ucrainei, sugerând astfel că cei mai înalţi responsabili ai armatei ruse se află practic foarte aproape de luptele din teren.

Dar Pentagonul nu a confirmat zvonurile privind rănirea generalului Valeri Gherasimov, mai scrie AFP.

ONU: Apeluri la încetarea războiului Rusiei în Ucraina

ONU şi mai multe ţări au lansat joi un apel la încetarea războiului Rusiei în Ucraina, cu puţine menţiuni despre relansarea negocierilor de pace aparent la punct mort, notează AFP.

„Invazia Ucrainei de către Rusia este o încălcare a integrităţii sale teritoriale şi a Cartei Naţiunilor Unite”, a repetat secretarul general al Organizaţiei, Antonio Guterres, în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate organizată de Washington. „Aceasta trebuie să înceteze pentru binele poporului ucrainean, al poporului rus şi al întregii lumi”, a adăugat el.

Şeful ONU a mers recent la Moscova şi Kiev pentru a obţine evacuarea civililor din Mariupol, dintre care câteva sute au reuşit să părăsească oraşul de la sfârşitul săptămânii trecute.

Majoritatea membrilor Consiliului de Securitate, printre care China, Statele Unite, Irlanda, Franţa sau Mexic, au reclamat „încetarea războiului” care, a deplâns Albania, pare că nu trebuie să se oprească.

„Numai dialogul şi negocierea vor pune capăt luptelor”, a rezumat ambasadorul chinez Zhang Jun, criticând trimiterea de arme în Ucraina, în timp ce omologul său kenyan, Martin Kimani, a cerut o „mediere” a lui Antonio Guterres.

„Ar trebui profitat de orice ocazie pentru a ajunge la pace”, a declarat ambasadorul ucrainean Serghei Kisliţa.

Potrivit unor diplomaţi, Norvegia şi Mexicul, membri nepermanenţi, au supus un text partenerilor lor, exprimând „un sprijin puternic pentru oferta de bune oficii a secretarului general în căutarea unei soluţii paşnice”.

Adoptarea acestei declaraţii – care ar fi prima manifestare de unitate a Consiliului de la invazia din 24 februarie – rămâne incertă. „Avem timp”, a declarat pentru AFP ambasadorul adjunct al Rusiei, Dmitri Polianski, întrebat dacă Moscova ar putea să o aprobe.

Scholz şi Biden au convenit să nu recunoască niciun câştig teritorial al Rusiei în Ucraina

Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele american Joe Biden au convenit joi într-o discuţie telefonică să nu recunoască niciun câştig teritorial al Rusiei în Ucraina, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin, potrivit Reuters.

De asemenea, cei doi lideri ”au convenit că Ucraina are nevoie să fie susţinută substanţial şi în mod continuu în punerea în practică a dreptului său legitim la autoapărare”, a mai menţionat sursa citată, referindu-se la ajutorul militar destinat Ucrainei.

Pe de altă parte, Olaf Scholz a anunţat la o conferinţă de presă că şefa diplomaţiei germane, Annalena
Baerbock, va efectua curând o vizită în Ucraina.

Acest ultim anunţ survine după ce preşedintele german Frank-Walter Steinmeier şi cel ucrainean Volodimir Zelenski au avut mai devreme o discuţie telefonică în care au convenit să pună capăt unei dispute generate de refuzul Kievului de a-l primi pe Steinmeier într-o vizită ce fusese planificată să se desfăşoare la jumătatea lunii aprilie.

Scholz a declarat joi că este un ”lucru bun” faptul că cei doi preşedinţi au soluţionat respectiva dispută, dar nu a comentat asupra unei posibile vizite a lui în Ucraina.