„Este dificil de imaginat că se pot produce arestări în Germania pe această bază”, a semnalat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al guvernului federal german, Steffen Hebestreit.
Anterior, guvernul condus de cancelarul Olaf Scholz a emis o declaraţie în care menţionează că „a luat notă” de decizia CPI şi că va examina „conştiincios măsurile naţionale”.
Dar „vor fi întreprinşi noi paşi” în această chestiune numai atunci când va fi „previzibilă” o vizită în Germania a lui Netanyahu sau a fostului său ministru al Apărării, Yoav Gallant, pe numele căruia CPI a emis de asemenea un mandat de arestare, a indicat purtătorul de cuvânt al cancelarului social-democrat Scholz. Acesta din urmă conduce un guvern minoritar după ruperea coaliţiei sale formate din partide aflate în scădere notabilă de popularitate şi va trebui să facă faţă în februarie unor alegeri legislative anticipate.
Acelaşi purtător de cuvânt a ţinut să adauge că Germania a participat la redactarea Statutului CPI şi „este unul dintre cei mai mari apărători” ai acestei instanţe. Totuşi, a recunoscut el, „această poziţie este de asemenea rezultatul istoriei germane”, referindu-se astfel la Holocaust.
„În acelaşi timp, este o consecinţă a istoriei germane faptul că avem aceste relaţii unice şi o mare responsabilitate faţă de Israel”, a motivat reprezentantul Guvernului de la Berlin rezervele acestuia de a aplica decizia CPI în cazul responsabililor israelieni.
Curtea Penală Internaţională (CPI), ce are sediul la Haga, a emis joi mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul său ministru al apărării Yoav Gallant şi şeful aripii militare a mişcării palestiniene Hamas, Mohammed Deif, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii.