Pentru greci, greul abia de-acum începe…
Şeful exectutivului de la Atena accentua chiar cât de decis este să aplice măsurile de austeritate solicitate de creditorii internaţionali, dezicându-se astfel în totalitate de propriile declaraţii electorale.
Sub presiunea programului impus de Troica instituţiilor creditoare, vizând economii de cel puţin 11,5 miliarde de euro, pe fondul avertismentelor că programul ar fi putut fi ultima şansă (în caz contrar Grecia riscând să piardă ajutorul financiar internaţional), guvernul şi-a îndreptat din nou atenţia asupra posibilităţii de a reduce suplimentar salarii şi pensii, precum şi locuri de muncă, scrie RFI Romania.
Îndepărtarea de poziţiile susţinute înainea alegerilor a produs tensiuni vremelnice în interiorul coaliţiei guvernamentale şi, desigur, nemulţumiri sociale. La finele lunii august, premierul a programat un turneu oficial, cu scopul declarat de a primi sprijin politic din partea principalilor lideri europeni (de care se va bucura, de altfel, în continuare).
La sfârşitul lunii septembrie a fost organizat primul protest major împotriva noului guvern, înaintea prezentării măsurilor de reducere a bugetului și supunerii proiectului de lege spre aprobarea parlamentului. Un moment important, înaintea summit-ului european din 8 octombrie, în cadrul căruia urma să fie decisă eliberarea tranșei de împrumut estimată la peste 30 miliarde de euro, amânată din luna iunie.
Hotărârea nu a fost luată însă atunci. Motivul? Programul alternativ propus de Atena solicita noi corecturi (în principal, în ceea ce privea politicile fiscale), care să garanteze că obiectivele stabilite în acordul cu creditorii puteau fi îndeplinite.
După întâlnirea liderilor europeni de la Bruxelles, Angela Merkel a anunţat că doreşte să viziteze Atena (pentru prima oară, în cinci ani de recesiune). Primită cu ostilitate de populaţie, cancelarul Germaniei a reuşit să transmită grecilor câteva mesaje favorabile. Angela Merkel a promis să se implice în identificarea de fonduri pentru derularea programelor de creştere economică şi luarea în discuţie a extinderii perioadei de implementare a reformelor . Toate acestea, declara cancelarul german, pentru că „există voinţa ca Grecia să rămână în zona euro”.
La mijlocul lunii octombrie, executivul era prins într-o nouă furtună politică, legată de dispariţia misterioasă a unui disc conţinând numele a peste 2.000 de persoane cu conturi în Elveţia, însumând peste 1,5 miliarde euro. Lista secretă a fost publicată de un cunoscut jurnalist grec, arestat imediat pentru iniţiativa sa. „În loc să îi aresteze pe evazioniștii fiscali, pe miniștrii care aveau listele în mâinile lor, încearcă să aresteze adevărul și să înăbușească libertatea presei”, declara acesta. Două zile mai târziu, Kostas Vaxevanis era achitat de acuzaţia privind încălcarea dreptului la confidențialitate.
În noiembrie, premierul Antonis Samaras a avut de trecut încă un test: planul de reduceri ale cheltuielilor și majorări ale impozitelor, în valoare de 13,5 miliarde euro era finalizat şi ajungea, în sfârşit!, în parlament, unde a fost aprobat la limită. Pe fondul grevelor și demonstraţiilor de protest organizate de sindicate, coaliția guvernamentală era pusă din nou la încercare. Un membru al Noii Democrații și șase din PASOK au votat ‘prezent’ sau împotriva planului, ceea ce a dus la excluderea lor din partide. Liderul Stângii Democrate, Fotis Kouvelis, s-a declarat ‘prezent’, în timp ce formaţiunea sa a ales să se exprime împotriva măsurilor.
După numai patru luni de guvernare, Samaras reuşeşte cu greu să împiedice destrămarea coaliţiei. Pe fondul tensiunilor sociale şi al disensiunilor politice, principalul partid de opoziție Coaliția Stângii Radicale (SYRIZA) face un pas înapoi şi declară, pe neaşteptate, că nu este pregătit să guverneze. Deşi sondajele îl creditau învingător într-o viitoare confruntare electorală.
După o aşteptare tensionată, Grecia a fost anunţată, la mijlocul lunii decembrie, că examenele au fost trecute cu bine, ceea ce a permis Eurogroup-ului şi FMI să elibereze( în patru tranşe) suma de 49,1 miliarde de euro, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Atena a primit deja 34,4 miliarde de euro în prima tranșă – dintre care aproape 24 miliarde pentru recapitalizarea băncilor și restul pentru pentru cheltuieli administrative, salarii și pensii. Cele peste 9 miliarde rămase vor fi eliberate în alte trei tranșe, la începutul anului viitor.
Temându-se de impactul unui eșec al Greciei asupra zonei euro, Troica a redus de asemenea dobânzile şi a accceptat o amânare cu 10 ani a plății acestora, precum şi prelungirea cu 15 ani a maturității împrumuturilor acordate de terţi.
Evoluţiile de la sfârşitul acestui an au relaxat, temporar şi într-o oarecare măsură, situația din Grecia. Standard &Poors i-a revizuit recent în creştere cu şase trepte ratingul, iar ultimul raport trimestrial al Task Force în Grecia a fost unul pozitiv.
Pentru greci, însă, greul abia de-acum începe…