Pericol cât se poate de real ca România să rămână fără gaze dacă va fi frig în această iarnă. Guvernul nu a stabilit cui taie gazul ca să protejeze populaţia

Producția de gaze naturale este în scădere, gazele din depozitele subterane au un ritm limitat de extracție zilnică, iar importurile de gaze naturale, chiar dacă s-ar face la întrega capacitate disponibilă, nu ajung să acopere un consum ridicat de gaze naturale al țării, care ar putea apărea pe fondul unor temperaturi scăzute.

Această realitate știută, dar despre care se vorbește mai puțin, a fost prezentată și de Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă, la o conferință organizată de publicația “Financial Intelligence”.

“Capacitatea de a importa gaze în această iarnă este limitată. După cum vedem, rezervările de capacitate sunt reduse în acest moment și influențate de schimbarea fluxurilor de gaze în Balcani”, a spus Chisăliță.

“Uitându-ne pe pagina Transgaz, vedem că în luna februarie consumurile înregistrate în ultimii zece ani au fost între 76 și 78 de milioane de metri cubi pe zi. În același timp, vedem că ce este rezervat pe acea lună înseamnă 46 de milioane, adică 32 de milioane nu există în momentul de față rezervate. Dincolo de faptul că acești 41% dintr-o potențială cerere pe luna februarie nu este acoperită, însumând toate capacitățile tehnice pe care le are în momentul de față Transgaz, vedem că tot nu am am avea 20% din gaze pentru a satisface un astfel de vârf, care a fost atins în ultimii zece ani din România, așa cum arată datele Transgaz”, a completat Chisăliță.

În aceste condiții, George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a fost întrebat, în cadrul aceluiaşi eveniment, care vor fi consumatorii deconectaţi în cazul în care vor fi probleme cu alimentarea.

„În momentul de faţă nu este stabilită o listă cu primii întreruptibili. Eu cred că nu se pune problema în momentul de faţă de deconectare a niciunui consumator. În şedinţa comandamentului de iarnă astăzi (marţi – n.r.) vom face o recapitulare şi vom monitoriza foarte foarte atent situaţia de câte ori este cazul, săptămânal, bineînţeles. Nu cred că se pune problema în momentul de faţă de consumatori întreruptibili”, a arătat Niculescu.

În replică, Chisăliţă a precizat că problemele în alimentarea cu gaze în această iarnă sunt iminente, iar ministerul ar fi trebuit să aibă un plan.

„Pentru aceste situaţii, care sunt evidente, din păcate, nu cred că trebuie să luăm legătura cu consumatorii cu o zi înainte, ei au nevoie de câteva zile şi trebuie să ştie concret ce să facă, pentru a se evita accidente. Pentru a evita această situaţie, care este evidentă, este postată pe site-ul Transgaz, nu aveţi niciun element de pregătire în momentul de faţă?”, a arătat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Niculescu i-a răspuns că aceeaşi previziune figura pe site-ul Transgaz în septembrie pentru trimestrul al patrulea al anului. Secretarul de stat s-a referit clar la rezervările de capacitate.

„Şi în septembrie vedeam aceeaşi estimare şi pentru Q4 2021 şi cu toate acestea am văzut că s-au rezervat capacităţi pe perioadă lunară. Observ şi eu o tendinţă a importatorilor de gaze să-şi rezerve capacitatea nu cu mult timp înainte, trimestrial, la costuri mai mici, ci preferă să facă lucrul acesta rezervând capacitate lunar, chiar dacă pentru ei reprezintă un cost mai mare. Presupun că această strategie vine din dorinţa lor de a-şi maximiza preţurile la gaze, iar în sensul acesta Ministerul Energiei nu are niciun fel de atribuţii de a interveni în relaţiile comerciale”, a precizat secretarul de stat.

Vârfurile de consum sunt în februarie şi, aşa cum sunt prezentate pe site-ul Transgaz, exced inclusiv capacitatea tehnică, ceea ce nu era până acum, a fost replicat lui Chisăliţă.

Potrivit acestuia, România traversează acum cea mai dificilă perioadă din istorie pe piaţa gazelor.

„Aceasta din cauza suprapunerii nefaste între capacitatea de a importa gaze în această iarnă, care din păcate este limitată, după cum vedem pe site-ul Transgaz, rezervările de capacitate sunt reduse în acest moment şi influenţate de schimbarea fluxurilor de gaze în Balcani, dar ne confruntăm şi cu cele mai mari preţuri care au existat vreodată în sectorul gazelor naturale din România şi din Europa. Din păcate, veştile nu sunt îmbucurătoare pentru această iarnă. Pe diverse prognoze pe care le-am făcut în ceea ce priveşte evoluţia preţului, există scenarii potrivit cărora la vârf de consum, atunci când cererea va deveni foarte mare, preţurile ar putea ajunge între 762 şi 1.074 lei pe MWh”, a mai spus el.

Chisăliţă a amintit că săptămâna trecută preţul a crescut cu 30% în doar câteva zile ca urmare a unor informaţii privind avizarea conductei Nord Stream 2.

„În anumite situaţii, când cererea va fi mare, în baza unor temperaturi scăzute, aceste preţuri vor fi destul de probabil să se întâmple. În acelaşi timp, nici anul viitor nu vine cu preţuri îmbucurătoare: dacă urmărim ce se întâmplă pe Bursa Română în Mărfuri, inclusiv în tranzacţiile de astăzi, vedem că practic preţul gazelor naturale în semestrul întâi din 2022 este mult mai mare decât în prezent ca preţ mediu, discutăm de tranzacţii care au fost închise la 83,8 lei, iar media pentru anul viitor, 262,18 lei, ultima tranzacţie efectuată, depăşeşte nivelul preţului plafonat”, a completat specialistul.

Concluzia lui este că trebuie să ne pregătim cu tot arsenalul pentru această iarnă şi pentru anii următori.