Pericol la orizont: salariile bugetarilor vor scădea masiv când grila unică se va întâlni cu Codul fiscal

Anul viitor contribuţia angajatorului va fi transferată în salariul brut al angajatului, prin majorare. Nici o problemă pentru mediul privat, care va face doar o mutare contabilă prin care va ceşte brutul. Dar este mare problemă la stat, unde salariile brute vor fi fixate la un anumit nivel strict prin legea salarizării unitare, astfel că creşterea contribuţiilor personale va ocupa acest brut fix.

Am luat referinţă un brut de 5.034 de lei, reprezentând câştigul salarial mediu brut din administraţia publică în luna februarie 2017, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Un angajat are acum în sarcină plata a circa 16,5% contribuţii, după care plătește 16% impozit pe venit, deci îi rămâne un venit net, în mână, de circa 3.531 lei.

Dacă schimbările fiscale despre care se discută azi, în speţă, introducerea unui impozit pe venitul global şi trecerea contribuţiilor în sarcina angajatului, vor intra în vigoare, situaţia se va schimba aşa: din acelaşi brut, angajatul are în sarcină să plătească 35% contribuţii (incluzând și partea angajatorului), apoi vine impozitul anual de 10% pe ce depăşeşte 2.000 de lei, rezultând un venit net de circa 2.969 de lei.

În această situaţie, un angajat la stat care ar avea în 2018 acelaşi salariu brut de acum ar avea un venit net cu 16% mai mic decât azi.

În privat este puţin probabil să se petreacă acest fenomen pentru că, de obicei, angajatul şi angajatorul negociază venitul net, iar brutul angajatului este schimbat pentru menţinerea netului la fiecare modificare fiscală. În cazul privaţilor va fi vorba doar de trecerea contabilă a contribuţiilor de la angajator la angajat. În schimb, prin salarizarea unitară, brutul de la stat este stabilit prin lege de la un moment viitor şi va cuprinde automat şi contribuţia de acum a angajatorului. 

Legea salarizării unitare a intrat săptămâna trecută în parlament şi e de aşteptat să fie adoptată până la 1 iulie. 

Calculele de mai sus sunt făcute în condiţiile în care Codul fiscal n-au fost încă bătute în cuie. Dacă trecerea tuturor cotelor de contribuţii la angajat e destul de clară, impozitarea veniturilor persoanelor fizice, cu cote de 10% şi 0%, este departe de a avea fie şi o formă de la care să pornească o dezbatere publică. Numită „impozitul pe gospodărie”, această idee cuprinde deductibilităţi, care ar putea schimba în nebănuit de multe direcţii felul în care venitul net anual al unui cetăţean, indiferent dacă e bugetar sau nu, poate fi calculat.

O majorare de 25% îţi duce, poate, 100 de lei

În legea salarizării sunt prevăzute unele majorări ale salariilor de bază (!). Cea mai importantă este 25% pentru aproape toate categoriile de bugetari la 1 ianuarie 2018.

Dacă presupunem că, prin absurd, majorarea salariului de bază ar fi acelaşi lucru cu majorarea câştigului salarial (adică salariu plus sporuri, indemnizaţii etc.), acest brut de 5.034 la nivelul lui februarie s-ar face 6.292,5 lei în ianuarie 2018. Aplicând noua formă de impozitare câştigul ar fi de doar 4,6%, sau 161 de lei. Însă, acest mediu brut excede foarte multe dintre salariile maxime fixate pentru 2022.

Salariile bugetarilor sunt blocate pentru acest an la nivelurile actuale. Excepţie vor face militarii, care vor avea o creştere de 20%, şi poliţiştii, cu una de 5%, ambele de la 1 iulie 2017.

De la 1 ianuarie 2018, salariile de bază pentru personalul didactic din învăţământ se majorează cu 50%, iar salariile de bază, soldele de funcţie, indemnizaţiile de încadrare ale personalului salarial se majorează cu 25%. De asemenea, personalul medical va primi la aceeaşi dată majorări care să egaleze nivelul grilei din 2022.

E important de subliniat că în fiecare an până în 2022 se vor face majorări programate până la întrunirea grilei din 2022. Însă există o excepţie. Dacă cineva atinge mai devreme grila prevăzută în 2022, majorările se opresc. Mai mult, dacă un funcţionar atinge deja grila din 2022 la 1 ianuarie 2018, nu mai are parte de nici o majorare.