Pericolul reluării creşterii inflaţiei, atât la nivel european cât şi la nivel intern, prin majorarea preţurilor la diverse produse şi servicii după redeschiderea economiilor, este cel care a condus la creşterea nivelurilor ROBOR şi a dobânzilor la titlurile de stat. Piaţa se aşteaptă ca dobânzile să nu mai scadă în viitor.
Redeschiderea economiilor după pandemia Covid 19 aduce cu sine un cuvânt nou: reflaţia. Este vorba de pericolul reluării creşterii inflaţiei, odată cu posibilitatea ca multe preţuri la mărfuri şi servicii să se scumpească odată cu reluarea creşterii economice, după cum arată mai mulţi analişti financiari.
Pericolul reluării creşterii inflaţiei a readus pe piaţa românească trendul de creştere a dobânzilor, inclusiv a randamentelor la titlurile de stat şi a indicilor ROBOR care intră în componenţa dobânzilor la credite.
Astfel, randamentele la titlurile de stat pe termen lung, 10-15 ani, au crescut cu 50-60 de puncte de bază în ultima perioadă, în timp ce nivelurile ROBOR la 3 şi 6 luni au fluctuat de la 1,55% la 1,61%, respectiv de la 1,62% la 1,64% în ultimele două săptămâni. Pe termen scurt, creşterea afost şi mai mare: de la 1,40% la 1,63% pentru împrumuturile pentru o lună şi chiar de la 1,18% la 1,77% pentru cele pe o săptămână.
La acest fapt a contribuit şi decizia BNR de a atrage depozite de la băncile comerciale pentru a restrânge lichiditatea din piaţă. La un an de la ultima operaţiune de acest gen, BNR a atras pe 17 februarie 4,53 miliarde de lei din piaţa interbancară cu o dobândă de 1,25%. Scadenţa a fost pe 25 februarie.
Trezorierii băncilor comerciale se gândesc în acest context că o astfel de operaţiune indică faptul că BNR nu se mai simte comfortabil cu o dobândă mai mică decât cea actuală şi că nu este exclus ca astfel de operaţiuni de atragere de lichidităţi din piaţă pentru păstrarea unor dobânzi mai ridicate nu sunt excluse în viitor. Ceea ce este clar în acest moment este faptul că dobânzile nu vor mai scădea de acum încolo.
Buletinul global al ING Bank descrie situaţia la nivel european. „Redeschiderea economiilor, dacă și când se va întâmpla, se va adăuga la îngrijorările BCE privind inflaţia din acest an. Simpla revenire la nivelurile prețurilor pre-coronavirus, combinată cu riscul unor redeschideri ale majorărilor de preț, va fi un alt factor de inflație, pe lângă prețurile mai mari ale petrolului și inversarea TVA din Germania. De fapt, inflația globală a zonei euro ar putea accelera cu ușurință peste nivelul magic de 2% în acest an.”
“Perspectivele de accelerare pentru dinamica anuală a PIB-ului nominal în trimestrele următoare au susținut tendința de creștere pentru rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) în februarie, cu ritmuri medii lunare de 16.8% la 1.25% în SUA, respectiv de 14 puncte bază la -0.39% în Germania”, arată şi analiza macroeconomică realizată de Banca Transilvania.