Persoanele care fug din Ucraina se confruntă cu dificultăţi în UE – sondaj FRA

Activarea rapidă de către UE, pentru prima dată, a Directivei privind protecţia temporară a permis persoanelor care fug din calea conflictului din Ucraina să se stabilească rapid în statele membre, să lucreze, să călătorească şi să aibă acces la servicii în întreaga UE. Conform acestei directive, toate statele membre ale UE trebuie să le ofere protecţie persoanelor strămutate din Ucraina.

Raportul FRA intitulat „Fleeing Ukraine” („Scăparea din Ucraina”) prezintă mărturiile directe a aproximativ 14.500 de persoane care au fugit din calea războiului şi s-au stabilit în UE. Sondajul arată că există încă dificultăţi de ordin practic pentru refugiaţii din Ucraina în probleme precum limba, locuinţa, educaţia, locul de muncă, costul vieţii, sănătatea.

Rezultatele ar trebui să ajute decidenţii să găsească soluţii durabile şi avantajoase atât pentru persoanele care au fugit, cât şi pentru ţările care le găzduiesc.

„Agresiunea din Ucraina a provocat cea mai mare criză umanitară din Europa de la cel de Al Doilea Război Mondial”, a declarat directorul FRA, Michael O’Flaherty, citat într-un comunicat de presă difuzat de FRA.

„UE şi statele sale membre au adoptat soluţii temporare, oferind sprijinul extrem de necesar. Întrucât războiul continuă, trebuie să punem în aplicare măsuri eficiente şi pe termen lung care să permită societăţilor gazdă şi persoanelor strămutate să se adapteze la transformările majore provocate de acest război”.

Deşi 1 din 3 ucraineni simte acum că face parte din comunitatea ţării gazdă, acelaşi număr de persoane ar dori să se întoarcă în Ucraina. Aproape jumătate (49%) dintre respondenţii care locuiesc în România doresc să se întoarcă în Ucraina, ceea ce reprezintă cea mai mare rată din sondaj (media fiind de 35%).

Necunoaşterea limbii ţării gazdă este principalul motiv pentru care persoanele renunţă la educaţie, nu muncesc sau nu fac demersuri pentru a beneficia de asistenţă medicală.

În toate ţările participante la sondaj, doar 10% dintre respondenţi vorbeau bine, perfect sau la nivelul limbii materne. Un sfert dintre respondenţi (25 %) nu vorbeau deloc limba respectivă. Această proporţie a ajuns la 65% în Estonia, 58% în România şi 57% în Ungaria. În Polonia a fost de numai 12%, iar în Cehia şi Slovacia de 18%.

În ceea ce priveşte educaţia, 59% din copii participă la cursurile online ale unei şcoli ucrainene sau învaţă singuri cu materiale sau sprijin din Ucraina.

Conform sondajului, deşi 59% din persoanele intervievate plătesc pentru o locuinţă, trebuie adesea să folosească în comun facilităţile, cum ar fi toaleta sau bucătăria. Multora le lipseşte intimitatea sau un spaţiu liniştit în care copiii lor să poată învăţa.

În această privinţă, au existat variaţii notabile între ţări. Cei mai mulţi respondenţi din Estonia (65%) şi Polonia (54%) au plătit integral pentru locuinţa lor. Două treimi dintre respondenţii din România (65%) stăteau în respectiva locuinţă fără să plătească (cea mai mare rată dintre ţările participante la sondaj) – în comparaţie cu o medie de 35%. În Italia 58%, iar în Slovacia 53% din respondenţi nu au plătit pentru locuinţă. Majoritatea celor ajunşi în România (72%) au stat în locuinţe private, ceea ce reprezintă cea mai mare rată din sondaj.

Sondajul arată că doar 33% au un loc de muncă remunerat, iar 33% din femei nu lucrează, deoarece trebuie să aibă grijă de copii sau de rudele în vârstă sau bolnave. 48% afirmă că noul lor loc de muncă este sub nivelul lor de studii, iar 30% declară că au fost exploataţi la locul de muncă. Totodată, 79% se confruntă cu dificultăţi în a face faţă cheltuielilor de zi cu zi.

În România, 25% dintre femei şi 38% dintre bărbaţi aveau un loc de muncă remunerat la momentul sondajului. În cazul femeilor, aceasta a fost una dintre cele mai scăzute rate din sondaj.

De la sosirea lor în ţara gazdă, 49% din refugiaţii ucraineni se simt trişti şi deprimaţi, relevă sondajul. De asemenea, 49% din
copiii de vârstă mică au tulburări de somn şi/sau de concentrare. Proporţia subiecţilor care au căutat şi au primit sprijin medical sau psihologic a fost mai mică în Cehia (68%) şi Spania (69%). În schimb, în România şi Ungaria, proporţia a fost mult mai mare (ambele 88%).

Întrebaţi cine i-a ajutat de la sosirea lor în ţara gazdă, în medie, 56% dintre respondenţi au declarat că au fost ajutaţi de autorităţi. Această proporţie a fost mai mare în Cehia, Estonia şi Germania. În Ungaria şi România, organizaţiile de voluntari au fost menţionate ca fiind cele care au oferit asistenţă mai des decât orice altă categorie (Ungaria, 45%; România, 59%).

Subiecţii sondajului au mai fost întrebaţi cât de des au avut sentimentul că au fost trataţi în mod incorect în statul membru care îi găzduieşte pentru că au venit din Ucraina. În toate statele membre intervievate, mai mult de opt din 10 respondenţi (81%) au declarat că nu au fost niciodată sau rareori trataţi în mod incorect din cauza faptului că provin din Ucraina.

Proporţia celor care au declarat că au fost trataţi în mod incorect la un moment dat a fost cea mai mică în România (40%), Spania (44%) şi Ungaria (46%).

În medie, 16 % dintre respondenţi s-au simţit adesea sau întotdeauna trataţi incorect. Această proporţie a fost mai mare în Italia (26%), Bulgaria (23%) şi Cehia (23%).

Sondajul s-a desfăşurat în perioada august-septembrie 2022 în cele 10 ţări din UE care găzduiesc un număr mare de persoane aflate sub protecţie temporară: Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Italia, Polonia, România, Slovacia, Spania şi Ungaria.