Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezentau 19% din populaţia rezidentă a României, la 1 ianuarie 2020
„La 1 ianuarie 2020, persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste erau în România în număr de 3.664.411 reprezentând 19% din populaţia rezidentă a ţării (19.317.984). Dintre vârstnicii existenţi, bărbaţii însumau 1.482.258 (15,7% din totalul bărbaţilor rezidenţi în România de 9.445.697 persoane), iar femeile 2.182.153 (22,1% din totalul femeilor rezidente în România de 9.872.287 persoane)”, se menţionează în comunicat.
În plan teritorial, regiunea cu cei mai numeroşi vârstnici, raportat la totalul populaţiei rezidente sunt Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia (cu 21% din total), urmate de Sud-Est (20,1%), Centru şi Vest (18,6%) Nord-Est (18,3%), Nord-Vest (17,6%), cea mai „tânără” fiind regiunea Bucureşti-Ilfov (16,6%).
Potrivit INS, cel mai „tânăr” judeţ este Ilfov, cu 13,8% populaţie de 65 de ani şi peste în totalul populaţiei rezidente a judeţului, urmat de Iaşi (15,8%) şi Timiş (16,2%).
Judeţul cu populaţia cea mai îmbătrânită este Teleorman, cu o pondere de 27,1% a populaţiei vârstnice în populaţia rezidentă a judeţului. Urmează judeţele Vâlcea (24,4%), Brăila (22,4%) şi Buzău (22,2%).
La 1 ianuarie 2020 „longevivii”, segmentul populaţiei de 80 ani şi peste, reprezentau 4,8% din totalul populaţiei. Din totalul persoanelor de 80 ani şi peste 34,8% erau bărbaţi şi 65,2% femei.
Structura gospodăriilor realizată în funcţie de statutul ocupaţional al capului gospodăriei arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de salariaţi (44,8%) şi de pensionari (40,9%).
Totodată, structura după vârsta capului gospodăriei plasează pe locul doi gospodăriile conduse de cele cu cap de gospodărie în vârstă de 65 ani şi peste (32,2%), pe primul loc plasându-se cele în vârstă de 25-49 ani (38,8%).
În anul 2019, din totalul de 5.157.000 de pensionari, 3.992.000 erau pensionari de asigurări sociale pentru limita de vârstă.