„Predicția este foarte dificilă, mai ales dacă este vorba despre viitor!” a spus odată Niels Bohr, laureatul premiului Nobel pentru fizică. Acest sentiment este valabil în urma primului tur al alegerilor prezidențiale din România, unde consensul a fost răsturnat. Curtea Constituțională a anulat alegerile, invocând interferența unui stat străin – o decizie fără precedent. Este primul paragraf cu care economistul șef al BCR își începe analiza macroeconomică pentru 2025.
”Deși se crede adesea că macroeconomiștii au un „glob de cristal”, trebuie să recunoaștem că al nostru este crăpat. Deși avem o perspectivă pozitivă pe termen lung, ancorată în valorile UE, cu o creștere potențială a PIB-ului estimată la 3 % și o inflație care, în cele din urmă, converge către intervalul țintă al BNR de 1,5-3,5 %, perspectivele pentru 2025 rămân neclare”, spune Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Conform previziunilor, creșterea PIB ar urma să se redreseze la 2,8 % an/an în 2025 în scenariul în care nu se modifică politicile, datorită bazei statistice și efectelor de report.
Cu toate acestea, riscurile sunt în mod clar înclinate în sens descendent. Amploarea acestei scăderi va depinde de structura, dimensiunea și calendarul consolidării fiscale, deoarece factorii de decizie politică se confruntă acum cu o situație critică.
Leul rămâne stabil până după alegerile prezidențiale
În ceea ce privește inflația, economistul BCR este puțin mai încrezător, prognozând 3,7% an/an până la sfârșitul anului 2025. Totuși, politica fiscală rămâne principala sursă de incertitudine.
După alegeri, se așteaptă ca BNR să reia reducerea ratelor la mijlocul anului. ”Estimăm că rata cheie a BNR va scădea cu 75 pb până la 5,75% până la sfârșitul anului 2025. Pe fondul incertitudinii persistente, este probabil ca stabilitatea cursului de schimb să rămână o piatră de temelie a răspunsului politic al BNR. Ne așteptăm ca rata de schimb euro leu să rămână stabilă până după alegerile prezidențiale, cu o anumită flexibilitate pentru deprecierea ușoară a leului după aceea, deoarece banca centrală a recunoscut preocupările legate de competitivitate”, subliniază Dascălu.
Pe măsură ce situația evoluează, ”ne străduim să alcătuim un nou „glob de cristal”. Sperăm că până la începutul noului an – cu un nou guvern în funcție și un proiect de buget pentru 2025 rezonabil de credibil – o parte din ceața actuală va începe să se risipească”, subliniază economistul șef al BCR.